VARIANTA 1
Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel:
1.d; 2. c; 3. d; 4. d; 5. a; 6. d; 7. d; 8b; 9. d; 10. b.
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element
solicitat), astfel:
1. influente submediteraneene 2.14-Bistrita, 16-Siret, 19-Mures,
20-Somesul Mic. 3. 9-Bistrita, 11-
Botosani, 12-Zalau 4. Bucuresti 5. locomotive, autoturisme
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Carpatii Curburii) si
clima D (Subcarpatii
Moldovei) (câte 2 p pentru flecare deosebire enuntata corect):
etaj climatic: în unitatea A
montan, iar în unitatea D de dealuri înalte; temperatura medie
anuala: în unitatea A între 0-6°C iar în unitatea D între 6 si 8°C;
precipitatii medii anuale: în unitatea A 700-1000 mm/
an, iar în unitatea D între 500-700 mm/an.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Carpatii Curburii)
si relieful D (Subcarpatii
| Moldovei) (câte 2p pentru flecare deosebire enuntata corect):
altitudinea maxima a reliefului
A este de 1954 m, iar cea maxima din D este de 911 m; relieful
unitatii A este format din | doua
siruri montane cu înaltimi diferite iar cel din D este format din
doua siruri de depresiuni si doua
siruri de dealuri.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Sectorul Olt - Arges)
si clima J (Câmpia de
Vest la N de Mures) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect): influentele climatice:
in unitatea marcata cu F influente de tranzitie, iar în cea
marcata cu J influente oceanice;
precipitatii medii anuale: în unitatea J valori de peste 650 mm/an
iar în unitatea F între
500-600 mm/an.
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notata cu C (Podisul Dobrogei de Nord):
a) - s-a format in orogeneza caledoniana (Podisul Casimcei) si
respectiv hercinica
(Muntii Macinului)
- este alcatuit din roci variate: sisturi verzi, granite, calcare,
pietrisuri, nisipuri
- este alcatuit din podisuri de altitudine medie de 300 m
fragmentate de vai largi
- altitudinea maxima este de 467 m în Muntii Macinului, în vârful
Greci (Tutuiatu); - 3 p (câte 1 p
pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) Telita, Taita, Slava, Casimcea; - 1 p
c) zona stepei, zona padurilor; - 1 p
d) clasa molisoluri (soluri balane, cernoziomuri, soluri cenusii);
- 1 p
e) roci de constructii, terenuri arabile, resurse forestiere,
pietrisuri, nisipuri; - 3 p
f) Tulcea. - 1 p
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu B
(Carpatii Meridionali de la vest de Olt: Grupele Parâng si
Retezat- Gogeau): a) - s-au format în
orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;
- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf.
Parângul Mare 2519 m);
- se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu,
Râu Ses, Gomovita);
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai
glaciare;
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;
- 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b)etajul climatic montan; - 1 p
c)Olt, Lotru, Jiu, Strei, Timis, Motru; - 1 p
d)lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga), lacuri de acumulare antropica
(Vidra pe Lotru) - 2 p;
e)prabusiri, curgeri noroioase, avalanse; - 1 p
f)huila, hidroenergia. - 1 p
https://www.ebacalaureat.ro/
a. Habitatul de tip deltaic este un habitat restrictiv datorita
suprafetelor mari acoperite
de ape ce nu sunt propice dezvoltarii umane. Suprafata redusa a
grindurilor si gradul redus
al fertilitatii solurilor dar, mai ales, lipsa cailor de acces si
timpul foarte mare necesar
transportului duc la o densitate redusa a populatiei. - 4 p
b. România foloseste în prezent resurse energetice primare
(combustibili fosili) pentru
obtinerea energiei electrice. Partial se foloseste si hidroenergia
pe râuri si atomoenergia la
Cernavoda. Resursele alternative sunt energia solara, eoliana si
geotermala si sunt utilizate
doar simbolic în tara. Cauza neutilizarii o reprezinta costurile
ridicate ale centralelor necesare
sa capteze aceste energii. - 4 p
c. Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,49 km/km2.
Tara noastra dispune
de variate resurse de apa (râuri, lacuri, ape subterane, ape teritoriale
în Marea Neagra)
având un volum de 77,4 km3/ an. Râurile din România sunt afluentii
Dunarii, mai putin
râurile dobrogene care se varsa în limane si lagune. - 4 p
d. Marea variete a formelor de relief face ca pe teritoriul tarii
sa întâlnim toate tipurile
de roci: sedimentare, magmatice si metamorfice. Ele sunt utilizate
ca roci de constructii,
cum ar fi: din Carpati avem calcare, granite, marmura, travertin,
gresii; din zonele deluroase
si de câmpie se exploateaza pietrisurile si nisipurile. - 4 p
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. septembrie, 85 m3/ s; - 2 p
b. aprilie si mai, 325 m3/ s; - 2 p
c. topirea zapezilor, precipitatii bogate de primavara; - 2 p
d. 240 m3/ s; - 2 p
e. februarie -170 m3/s; august -125 m3/ s; decembrie -120 m3/ s. -
2 p
Rezolvarea celor 100 de variante la geografie click aici
