Romanul realist
E.M. Forster: „Romanul realist este istoria unui eşec".
Trăsături ale romanului realist:
- reprezentarea veridică a realităţii contemporane scriitorului, a societăţii sub determinismul social-economic (teme: banul, moştenirea, zestrea, parvenirea etc); „iluzia vieţii"; verosimilitatea; obiectivitatea; lipsa de idealizare a realităţilor sociale, a vieţii de familie etc. (relaţiile dintre individ şi mediu);
- observaţie socială şi psihologică; analiza psihologică şi sociologică;
- tipizarea, ca mijloc de generalizare a fenomenelor vieţii într-o formă concretă; personaje tipice (pentru o categorie socială) în situaţii tipice; „specii sociale";
- complexitatea personajului; surprinderea lui în transformare (în relaţie cu mediul); individualizarea personajului prin fapte, limbaj, relaţii cu alte personaje etc;
■ tehnica detaliului, notarea amănuntului semnificativ; descrierile minuţioase (cadrul ambiant, vestimentaţia, fizionomia) au conotaţii în plan moral;
■ rolul expoziţiunii (situarea exactă în timp şi spaţiu) - veridicitatea; structura închisă a romanului (simetria incipit - final; final închis; epilog);
- stil sobru, impersonal, obiectiv; atitudinea critică.
