Secolul XX Fascismul si nazismul





Ideologii şi practici politice totalitare.  Fascismul şi nazismul

            Caracteristici  comune ale regimurilor politice totalitare. Secolul al XX-lea mai este desemnat în istorie şi  prin sintagma de secolul extremelor,  deoarece mai multe state (Germania, Italia, Spania, Portugalia etc.) au  cunoscut regimuri politice dictatoriale.
  Opuse celor democratice, regimurile politice totalitare au avut o serie de  trăsături comune:

     
  • existenţa  partidului unic şi a unui dictator în fruntea statului
  •  
  •  încălcarea de către regim a drepturilor omului
  •  
  • cultul  personalităţii
  •  
  • controlul  absolut al statului asupra societăţii
  •  
  • lichidarea  oricărei forme de opoziţie
  •  
  • supravegherea  populaţiei de către poliţia politică
  •  
  •  cenzura presei etc.

Ideologia fascistă şi  practicile politice ale regimului.

     
  • Mişcarea  fascistă a apărut după încheierea Primului Război Mondial, în condiţiile în  care Italia se găsea într-o criză profundă.
  •  
  • Aceasta  era susţinută atât de populaţia debusolată de război şi de sărăcie, cât şi de  mulţi industriaşi şi bancheri, care sperau ca noua formaţiune politică să  reprezinte o contrapondere eficientă la ideile comuniste propagate în ţară.
  •  
  • Mişcarea  fascistă a ajuns la putere prin presiune (Marşul  asupra Romei, 1922). În aceste condiţii, prim-ministrul Benito Mussolini a  început să pună în aplicare ideile cuprinse în programul Partidului Naţional  Fascist.
  •  
  • Printr-o  lege specială, lui Mussolini i se acordau puteri sporite.
  •  
  • Acesta  a interzis orice formă de opoziţie, ca şi toate organizaţiile care nu erau  fasciste (partide, sindicate etc.).

  •  
  • Instituţiile  statului, ca monarhia, au fost reduse la un rol simbolic. Partidul Naţional  Fascist a devenit formaţiune politică unică. Regimul fascist era susţinut de  poliţia politică (OVRA) şi de  organizaţiile paramilitare Cămăşile negre şi Ballila.
  •  
  • Mussolini  a inaugurat cultul propriei personalităţi, proclamându-se Il Duce (Conducător).
  •  
  • Prin  măsurile adoptate, Italia a fost transformată în „stat corporatist”, în care nu  primau interesele individului, ci ale „corporaţiei” din care acesta făcea  parte. Îndoctrinarea cetăţenilor se făcea prin propagandă şi prin diferite  organizaţii fasciste.

Naţional-socialismul german,  ideologie şi practici politice.

       
    • Ideologia  naţional-socialistă a fost ultranaţionalistă, rasistă şi antisemită, fiind  expusă de Adolf Hitler în lucrarea sa, Mein  Kampf.
    •  
    • Potrivit  acestei ideologii, rasa germană a arienilor ar fi superioară, motiv pentru care  ar trebui să conducă lumea, iar celelalte, considerate inferioare (precum  evreii), trebuia să fie exterminate.
    •  
    • Pentru  că rasa germană ar fi avut nevoie de spaţiul  vital, naţional-socialismul susţinea necesitatea cuceririi acestuia prin  război.
    •  
    • Prin  propagandă abilă, valorificând nemulţumirile populaţiei faţă de greutăţile din  timpul Marii Crize economice, Partidul Naţional-Socialist al Muncitorilor  Germani, condus de Adolf Hitler, a câştigat alegerile pentru Reichstag (Parlamentul german), din anul  1933.
    •  
    • În  cadrul regimului naţional-socialist, Hitler, instalat în funcţia de cancelar, a  fost învestit cu puteri speciale, devenind Führer (conducător).
    •  
    • Toţi  germanii au fost înregimentaţi în organizaţii controlate de Partidul  Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani, precum Frontul Muncii, care a înlocuit sindicatele sau  Hitlerjügend (Tineretul hitlerist).
    •  
    • Orice  formă de opoziţie a fost distrusă, chiar şi în interiorul partidului. Presa a  fost cenzurată, iar propaganda regimului prin publicaţii, radio, cinematografe  s-a intensificat.
    •  
    • Temuta  poliţie politică a regimului, Gestapo,  supraveghea orice activitate. Regimul naţional-socialist a transformat  antisemitismul în politică de stat, în numele aşa zisei purificări a rasei  ariene.
    •  
    • Astfel,  a început discriminarea evreilor, care au fost înlăturaţi din slujbe, au fost  supuşi legilor rasiale (legile de la  Nürnberg)şi cărora le-au fost  interzise drepturile politice şi civile.
    •  
    • În  timpul celui de-al Doilea Război Mondial, din 1942, regimul hitlerist a hotărât  să aplice soluţia finală împotriva  evreilor. Astfel a început drama Holocaustului,  până în anul 1945, fiind ucişi aproximativ 6 milioane de evrei, dar şi romi  proveniţi atât din Germania, cât şi din ţările ocupate de armatele hitleriste,  în lagăre de exterminare, precum cele de la Auschwitz, Treblinka sau Maidanek.
     

Alte Lectii din istorie

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]