Sfanta Duminica din "Povestea lui Harap-Alb", de Ion Creanga





Sfanta Duminica

- personaj secundar de basm cult -
- personaj fabulos (fantastic) -

"Povestea lui Harap-Alb", de Ion Creanga
- basm cult -


    Ion Creanga (1837?-1889) este considerat creatorul basmului cult in literatura romana, a carui principala particularitate este aceea ca marele povestitor pastreaza caracterul realist al intamplarilor, iar personajele sunt puternic umanizate si individualizate. Spatiul desfasurarii actiunii este ancorat intr-o realitate sociala si istorica determinata, iar faptele ilustrate izvorasc din legile firii care guverneaza omenirea.
    "Povestea lui Harap-Alb" este cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creanga, fiind publicat la 1 august 1877 in revista "Convorbiri literare", reprodus apoi de Mihai Eminescu in ziarul "Timpul".
    Sfanta Duminica este un personaj fabulos prin aparitiile ei ciudate, o data ca cersetoare, apoi locuind pe o insula misterioasa, in ipostaza Sfintei Duminici. Ea este menita a face sa invinga binele, ajutand pe cei care merita, care au calitatile necesare sa razbata in viata.
    Sfanta Duminica beneficiaza si de un portret fizic, conturat succint si sugestiv prin descrierea directa a naratorului -"o baba garbova de batranete" - si prin autocaracterizare: "Nu cauta ca ma vezi garbova si stremturoasa [...]. Dar uite ce vorbeste garbova si neputincioasa!".
Trasaturile morale si fantastice ale Sfintei Duminici reies mai ales prin caracterizare indirecta, din faptele si vorbele sale, precum si din relatiile cu celelalte personaje.
    Batrana are puteri supranaturale, demonstrate inca de la inceputul basmului, disparand in vazduh ca o fiinta imateriaia: "si pe cand vorbea baba aceste, o vede invaluita intr-un hobot (val - n.n.) alb, ridicandu-se in vazduh, apoi inaltandu-se tot mai sus, si dupa aceea n-o mai zari defel".
    In plan uman, Sfanta Duminica intruchipeaza femeia inteleapta a satului, la sfaturile careia apeleaza taranii atunci cand se afla la ananghie. La inceput, Harap-Alb este neincrezator, "ia lasa-ma-ncolo, matusa, nu ma supara", desi ea ii da un sfat, devenit adevar universal-valabil, "nu te iuti asa de tare, ca nu stii de unde-ti poate veni ajutor". Sub infatisarea unei babe garbovite, "care umbla dupa milostenie", vocea auctoriala sugereaza, indirect, umilinta inteleptului care vazuse destule in viata lui si sub care se ascunde harul prorocirii: "Putin mai este si ai sa ajungi imparat, care n-a mai stat altul pe fata pamantului, asa de iubit, de slavit si de puternic". Batrana ii dezvaluie lui Harap-Alb destinul si secretul reusitei, prin reconsiderarea si valorificarea traditiilor stramosesti, pe care tinerii le ignora. Pastratoare a randuielilor strabune, batrana ii transmite flacaului respectul si pretuirea pentru valorile spirituale ale inaintasilor si-l sfatuieste sa plece in calatorie cu hainele, armele si calul craiului "cu care a fost el mire, si atunci ai sa te poti duce unde n-au putut merge fratii tai". "Baba "garbova de batranete" se dovedeste priceputa in ritualuri tainice si vechi de cand lumea, cu o vasta si profunda experienta de viata, conducandu-se dupa legi nescrise si credinte ancestrale: "Caci multe au vazut ochii mei, de-atata amar de veacuri cate port pe umerele acestea".
    Cand o intalneste doua oara, Harap-Alb este dus la batrana de catre prietenul sau cel mai devotat, calul, dar de data aceasta ea traieste intr-un cadru mirific, aparte, intr-un "ostrov mandru", locuind intr-o "casuta singuratica" acoperita cu "muschi pletos [...] moale ca matasea si verde ca buratecul", unde flacaul afla cu mirare ca ea este Sfanta Duminica. De aceasta data, Harap-Alb afla alta valoare existentiaia izvorata din judecata profunda a batranei, aceea ca "puterea milosteniei si inima ta cea buna" ajuta omului sa reuseasca in viata si-l sfatuieste pe baiat cum sa procedeze ca sa pacaleasca ursul si sa ia "salatile". Cunoscatoare a practicilor oculte, ea prepara o licoare magica, amestecand lapte si miere cu ierburi numai de ea stiute, pe care, ca sa le culeaga, pornise "desculta prin roua". La povata Sfatei Duminici, Harap-Alb se foloseste si el de un obiect magic, pielea de urs in care se deghizase tatal sau, sprijinindu-l in acest fel pe flacau sa treaca si aceasta proba. Ea il invata ce si cum trebuie sa procedeze pentru a putea lua pietrele pretioase ale cerbului fabulos si ii da doua obiecte magice, "obrazarul (masca - n.n.) si sabia lui Statu-Palma-Barba-Cot", de care are nevoie pentru a izbandi.
    La a treia intalnire, Harap-Alb pare deprimat, deznadajduit si Sfanta Duminica il imbarbateaza in stil pedagogic, "parca nu te-as fi crezut asa slab de inger, dar dupa cat vad, esti mai fricos decat o femeie!", ghicindu-i parca viitorul, cu har de proroc: "Pan-acum t-a fost mai greu, dar de acum inainte tot asa are sa-ti fie, pana ce-i iesi din slujba Spanului, de la care ai sa tragi multe nacazuri, dar ai sa scapi din toate cu capul teafar, pentru ca norocul te ajuta". Profetica, batrana ii explica apoi ca atunci cand flacaul va ajunge "mare si tare" va crede celor "asupriti si nacajiti", pentru ca el avusese ocazia sa stie si "ce e nacazul".
    Sfanta Duminica foloseste un limbajul popular specific personajelor lui Creanga, ilustrat prin cuvinte si expresii tipice taranilor humulesteni: "Iarta-ma, Doamne, ca nu stiu ce mi-a iesit din gura.'"; "Zica cine a zice si cum a vre sa zica", "ce mai la deal la vale".
    In plan realist, ea este batrana inteleapta a satului, la sfaturile careia apeleaza taranii atunci cand se afla la nevoie, ea recurge la pilde si proverbe populate, ilustrand o data in plus harul  pedagogic si dorinta de a transmite tinerilor invataturile strabune: "nu-i dupa cum gandeste omul, ci-i dupa cum vrea Domnul"; "deal cu deal se ajunge, dar inca om cu om"; "cand e sa dai peste pacat, daca-i inainte te silesti sa-l ajungi, iar daca-i in urma, stai si-l astepti"; "Vorba ceea: leaga calul unde zice stapanul".
    Arta naratiunii lui Ion Creanga se constituie din imbinarea umorului cu oralitatea, mijloace artistice prin care marele povestitor contureaza personaje supranaturale impletind realismul taranilor humulesteni cu elemente fantastice, ceea ce l-a facut pe Garabet Ibraileanu sa considere ca "Povestea lui Harap-Alb este o adevarata "epopee a poporului roman".

Alte Lectii din romana

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]