- Tabel ajutător pentru Subiectul III, reprezentând introducerea/ înlocuirea eseului pe Epoci Istorice
- Tabel ajutator pentru rezolvarea subiectului III de bacalaureat la proba de istorie
- Termeni istorici importanti
- ➜ GHID BACALAUREAT ISTORIE
Tabel ajutător pentru Subiectul III, reprezentând introducerea/ înlocuirea eseului pe Epoci Istorice
EVUL MEDIU SEC VIII/IX-1749
- începe sub semnul autonomiilor locale care vor reprezenta nucleul viitoarelor state medievale care apar în secolele XIII-XIV( Transilvania, Țara Românească. Moldova și Dobrogea) nu fără dificultăţi şi care vor trebui să lupte cu regatul maghiar pentru obţinerea independenţei. Tot acum se creionează şi instituţiile centrale ale statului românesc medieval. Pericolul cel mai mare pentru independenţa Ţărilor Române l-a reprezentat Imperiul Otoman cu care românii vin în conflict de la sfârşitul secolului al XIV lea. Timp de două secole românii reuşesc să ţină piept invaziilor turceşti, datorită unor domnitori precum: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul,care s-au aliat când cu Ungaria, când cu Polonia, după care pentru a-şi menţine autonomia acceptă încheierea capitulaţiilor, plătind tribut,dar salvează existența statelor românești.
EPOCA MODERNĂ 1749-1918
-începe sub dominaţia fanarioţilor aduşi de sultan la conducerea Principatelor din cauza numeroaselor trădări ale domnitorilor români. Sub influenţa iluminismului şi la noi se realizează reforme care modernizează statul, dar ele se fac greu, motiv pentru care se iniţiază proiecte politice care caută să urgenteze modernizarea. Cel mai amplu proiect este cel paşoptist, care va prinde contur în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când se reuşeşte realizarea statului român prin Unirea Principatelor începută la 24 ian 1859 şi încheiată în dec. 1861. Consolidarea unirii se face prin reformele lui Cuza şi prin Constituţia din 1866 care legitimează o nouă formă de guvernare: monarhia constituţională. Venirea prinţului străin impulsionează şi trecerea la următoarea fază, cea a independenţei,datorită redeschiderii problemei orientale prin războiul ruso-turc1877-1878. României i se recunoaşte independenţa prin tratatul de la Berlin. Epoca modernă se încheie cu participarea la primul război mondial 1916-1918, unde deşi facem pace separată, reuşim unirea cu provinciile înstrăinate, Basarabia, Bucovina şi Transilvania în anul 1918, realizând astfel Marea Unire.
EPOCA CONTEMPORANĂ 1918-AZI
-începe sub semnul unităţii statale, reuşită prin actele de unire din anul 1918, acte care vor fi recunoscute internaţional în cadrul Congresului de Pace de la Paris 1919-1920 şi apoi consolidate prin prezenţa noastră la Societatea Naţiunilor şi alianţe regionale precum Mica Înţelegere şi Înţelegerea Balcanică.
-pe plan intern statul se consolidează prin constituţia din 1923 care pune bazele regimului democratic, care însă va fi înlocuit de regele Carol al II-lea cu un regim autoritar între 1938-1940, continuat de gen. Antonescu 1940-1944.
-pe plan extern pentru a-şi menţine graniţele participăm la al doilea război mondial între 1941-1945, la finalul căruia suntem declarat stat învins, care trebuie să accepte prezenţa trupelor străine pe teritoriul său, adică o lovitură dată independenţei de stat, determinând astfel ca puterea să treacă în mâna comuniştilor aflată sub controlul Moscovei. Urmează o perioadă de 45 de ani de TOTALITARISM COMUNIST, care se împarte în guvernarea de tip stalinist a lui G.G. Dej 1948-1965 urmată de guvernarea naţional-comunistă a lui N.Ceauşescu 1965-1989. Multe din practicile totalitare se vor menţine pe toată perioada comunistă: controlul asupra societăţii, cenzura, poliţia politică, partid unic, altele doar în prima parte precum represiunea politică care va provoca moartea a cel puţin 500 000 de români. Regimul ceauşist după o scurtă perioadă de liberalizarea se transformă în dictatură personală, motiv care va declanşa apoi revoluția din dec. 1989.
-pe plan extern Rom se încadrează în tabăra sovietică pe toată durata războiului rece 1948-1989, prin aderarea la alianţă economică, CAER sau militară Pactul de la Varşovia.
Căderea comunismului în dec 1989 reorientează ţara către democraţie, consolidată de Constituția din 1991 şi Europa Occidentală prin aderarea la NATO și UE.
REGIMURI POLITICE ÎN SECOLUL XX
După 1918 în Europa și în România, acolo unde au existat regimuri liberale în sec XIX, se instalează democrația, un regim politic prin care cetățeanul beneficiază de toate drepturile și libertățile, are drept de vot universal, ceea ce îl determină să se implice în viața politică a țării. Pe de altă parte au existat state care nu au fost liberale în sec XIX și nici Primul război mondial nu le-a favorizat, motiv pentru care pe un fond de nemulțumire generală, în Rusia s-a instalat totalitarismul de tip comunist(1917-1991), în Italia totalitarismul de tip fascist, sub conducerea lui Mussolini(1922-1944), în Germania nazismul lui Adolf Hitler(1933-1945). Deși sunt diferite din punct de vedere ideologic ele se aseamănă destul de mult ca practici precum: cenzura, lider atotputernic, partid unic, tortura opozanților politici, lipsa libertății și a drepturilor, vot controlat, tot ceea ce oferă democrația, nu îți mai oferă și totalitarismul, care reușește în timp scurt să impună un control total asupra populației. Cel de-al doilea război mondial a pus capăt fascismului și nazismului, dar pentru că URSS-ul era în tabăra câștigătoare, comunismul s-a răspândit în lume și-n Europa până în 1989.
TABEL AJUTĂTOR PENTRU REZOLVARE SUBIECTULUI III DE LA PROBA DE ISTORIE
Romanitatea românilor
1.precizarea unei epoci istorice în care a fost abordată romanitatea românilor
2.precizarea unui secol în care s-a abordat romanitatea
3.precizarea a două idei prin care istoricii susţin romanitatea
4.menţionaţi doi istorici
5. menționarea a 2 cauze ale abordării romanității românilor
Răspuns:
1.epoca modernă, dar şi-n evul mediu şi ep. Contemporană
2.sec XIX
3.latinitatea dată de nr mare de cuvinte latine din vocabularul nostru, toponime şi hidronime încă de la daco-romani valabile şi azi
4.C.Giurescu, N.Iorga, A.D.Xenopol, Gh. Brătianu
5.dorința istoricilor străini de a demonstra apartenența Transilvaniei la spațiul austriac și maghiar; demonstrarea romanității/apartenenței românilor la fam. latină.
De la autonomii locale la state medievale
1.2 autonomii locale din spațiul românesc între sec IX-XIII
2.recizarea a 2 cauze ale constituirii statelor medievale
3.precizarea unui fapt istoric care a dus la întemeierea statului
4.menționarea a 2 cauze ale înființării instituțiilor centrale
5.prezentarea unei instituții centrale
Răspuns:
1.fie voievodatele lui Menumorut,Glad și Gelu în Transilvania; Voievodatele lui Seneslau,Litovoi, Banatul de Severin, Cnezatele lui Farcaș și Ioan în Ț.R
2.existența formațiunilor prestatele/autonomii locale care au continuat să se dezvolte; scăderea presiunii regatului maghiar de care vor profita autonomiile locale românești
3.descălecatul lui Negru Vodă 1290 sau 1291 de la Făgăraș la C-lung Muscel și descălecatele lui Dragoș 1345-1354 și Bogdan 1359 din Maramureș în Moldova
4.întemeierea statelor medievale Ț.R și Moldova , precum și obținerea independenței Ț.R 1330 și Mold 1365 determină dezvoltarea instituțiilor pt a consolida statele
5. domnia
Statul român modern între proiect şi realizare
1.abordarea problemei modernizării statului
2.doua acţiuni politice în plan intern care au realizat statul român modern
3.prezentarea unei acţ. prin care Rom s-a evidenţiat pe plan internaţional în sec XIX
4.precizarea unui proiect politic
5.document juridic internaţional care a permis modernizarea în spaţiul românesc
6.prezentarea unei acţ. prin care s-a reuşit realiz. Rom Mari
Răspuns:
1.sec XIX
2.unirea Principatelor 1859 şi Constituţia din 1866 , adică sec XIX
3.războiul de independenţă 1877-1878 şi o altă acţiune este aderarea la alianţa Puterile Centrale 1883
4.Constituţia cărvunarilor 1822, proiectul paşoptist 1848
5.Convenţia de la Paris 1858 care a determinat ulterior Unirea Principatelor în ian. 1859
6. participarea Rom la primul război mondial 1916-1918
Statul român modern
1.acţiune pe plan intern în sec XIX care contribuie la constituirea( realizarea) statului român modern
2.două fapte istorice despre raportul Rom cu Marile Puteri
3.factor favorabil constituirii României moderne respectiv Rom. Mare
4.acţ. pe plan extern a Rom în a doua jum. a sec XIX
( desfăşurată de Rom în cadrul crizei orientale)
5.acţiune pe plan extern în sec XIX care contribuie la constituirea statului român modern
6.doua acţiuni pe plan internaţional ale Rom la încep. sec XX
7.fapt istoric intern prin care s-a consolidat statul român
8.două documente internaţ. cu referire la Principate şi Rom
9.consolidarea statului român la încep. Sec XX
Răspuns:
1.unirea Principatelor în ian. 1859
2.războiul de independenţă 1877-1878 şi o altă acţiune este aderarea la alianţa Puterile Centrale 1883
3.deciziile Marilor Puteri în cadrul Convenţiei de la Paris 1858, cu denumirea comună a Principatelor; pt. Rom .Mare a fost primul război mondial şi organizarea postbelică cu principiul autodeterminării
4.războiul de independenţă 1877-1878
5.Congresul de pace de la Paris 1856 şi Convenţia de la Paris 1858
6.primul şi al doilea război mondial
7.constituţia din 1866 şi instalarea monarhiei constituţionale
8.Convenţia de la Paris 1858, Congresul de pace de la Berlin 1878
9. Marea Unire din 1918
România şi criza orientală
1.acţ. la care a participat Rom în cadrul crizei orientale
2.menţionarea unui document internaţional în cadrul criz. orient
3.evenim. pe plan extern şi apoi intern care a constituit Rom.
4.preciz. unei puteri implicate în criza orientală
Răspuns:
1.războiul de independenţă 1877-1878
2.Congresul de pace de la Berlin 1878
3.Războiul Crimeii 1853-1856, urmat de Congresul de pace de la Paris 1856, apoi Convenţia de la Paris 1858 şi dubla alegere a lui Cuza ian 1859
4.Rusia, Austria
România în secolele XIX-XX
1.alianţă la care a aderat Rom la încep. sec XX
2doua acţiuni pe plan extern la care a participat Rom în sec XIX-XX
3.o acţ. internă şi una externă prin care se constituie şi se consolidează Rom
4.un fapt istoric care duce la schimbarea regimului politic
5.precizarea sec. constituirii statului român modern şi a Rom Mari
6.evenim realizat în Principate în prima jum a sec XIX
Răspuns:
1.Antanta, ai cărei membrii au acceptat apariţia Rom Mari
2.Războiul de independenţă 1877-1878 obţ. Independenţa şi primul război mondial 1916-1918, obţ Marea Unire
3.dubla alegere a lui Cuza ian 1859, care creează Rom şi Războiul de independenţă prin care devenim independenţi
4.venirea în ţară a prinţului străin, Carol, care instal. Monarhia
5.sec XIX (1859)şi respectiv sec. XX(1918)
6.revoluţia de la 1848, care a pus probl. Modernizării
Rom.în relaţ. Internaţionale în sec XIX-XX
1.două docum. Internaţionale referitoare la Rom sec XIX-XX
2.doua alianţe din prima jum. a sec XIX
3.alianţă din a doua jum. a sec XX
Răspuns:
1.Congresul de pace de la Berlin 1878 recunoaşte independ. Şi Congr de pace de la Paris 1919-1920 recunoaşte Unirea
2.Antanta şi Puterile Centrale, am ales Antanta
3.NATO Pt. democrații şi Pactul de la Varșovia pt. comunişti
Constituţiile din România
1.Cele 7 constituţii
Răspuns:
1.1866 în epoca modernă(sec XIX), 1923, 1938, 1948, 1952, 1965, 1991, ep. Contemporană (secXX)
România în sec. XX
1.menţionarea unei consecinţe pe plan intern a înfăptuirii Rom Mari
2.factor extern favorabil schimb. Politice la jum. sec XX
Răspuns:
1aplicarea reformelor , vot universal şi împroprietărirea ţăranilor care a modernizat statul împreună cu constituția din 1923
2.prin prezenţa armatei sovietic în Rom se instaurează Comunismulcare era un regim totalitar, cu cenzură, control
Regimul comunist( stalinism şi naţional comunism)
1.secolul instalării comunismului(stalinismul şi nat-comunismul)
2.fapt istoric în perioada stalinismului
3.fapt istoric internaţional la care a participat şi Rom
4.prezentare a unei forme de disidenţă
5.trei elemente de continuitate între stalinism şi nat-comunism
6.acţiuni ale disidenţei româneşti
7.menţionarea unei deosebiri în plan intern între stalinism şi naţional-comunism
8.menţionaţi o cauză a instaurării comunismului
9.precizarea unui fapt istoric între 1948-1964 şi consecinţa acestuia
10. prezentarea a două evenimente interne 1965-1989
Răspuns:
1.sec XX, 1947-1989
2.stalinismul 1947-1965: constituţie, colectivizare, naţionalizare, industrializare/naţional-comunism 1965-1989
3.aderarea la CAER în 1949, alianţă economică comunistă;aderarea la Pactul de la Varşovia 1955, alianţă militară
4.critici la adresa regimului, emisiuni radio la BBC Europa Liberă, poezii, scrisori de protest, articole în presa internaţională, revolte
5.controlul societăţii, planificare economică, partidul unic
6.rezistenţa prin cultură,grupul lui Paul Goma cu publicaţii despre regimul comunist şi scrisoarea celor 6 foşti lideri comunişti din 1989
7.se renunţă la represiunea politică din vremea stalinismului, iar în viaţa politică au intrat rudele Ceauşeştilor, care au acumulat toată puterea în stat
8.prezenţa armatei sovietice pe teritoriul ţării timp de 14 ani și abandonarea Rom de către americani și britanici în sfera de influență a URSS-ului.
9.adoptarea constituţiilor comuniste care au legitimat guvernarea comunistă
10. adoptarea constituţiei din 1965 prin care Ceauşescu monopoliza puterea în stat şi impunerea dictaturii după preluarea funcţiei de preşedinte al RSR
România şi războiul rece
1.secolul desfăşurării răzb. Rece
2.fapte istorice prin care Rom s-a implicat în răzb. Rece
Răspuns:
1.sec XX, 1947-1991
2. aderarea la CAER alianţă economică a statelor comuniste în 1949 şi Pactul de la Varşovia, alianţă militară 1955, dar în 1968 la cererea Moscovei adresată celor din pactul de la Varşovia de a reprima revoluţia din Cehoslovacia, Rom a fost singurul stat membru care a refuzat să ia parte la această acţiune.
Ideologii și practici politice în secolul XX
1.precizarea a 2 caracteristici ale democrației din Europa
2.menționarea a 2 ideologii totalitare și precizarea unei asemănări
3.prezentarea unei practici politice utilizate de regim. totalitar din Romania
4.rolul practicilor democratice din Rom în a 2-a jumăt a sec XX
Răspuns:
1.trecerea de la votul cenzitar la cel universal; acordarea de drepturi și libertăți tuturor cetățenilor fără nicio restricție
2fascismul și nazismul care au ca asemănare naționalismul extrem care duce la xenofobie, ura față de alte etnii decât cea majoritară.
3.poliția politică – Securitatea, cenzura, partidul unic, colectivizarea
4.prin noua Constituție din 1991 Rom se va transforma treptat într-un stat de drept în care legea este respectată și aplicată fără excepție
https://www.ebacalaureat.ro/bac/lectii/istorie/termeni-istorici-explicati.png
EPOCI ISTORICE = perioade îndelungate din istorie care au anumite principii privind nivelul de organizare și dezvoltare a societății la un moment dat: ANTICHITATEA ( 700 î. Hr – sec VIII d. Hr ); EVUL MEDIU secolul VIII- sec XVIII;
EPOCA MODERNĂ sec XVIII – 1918; EPOCA CONTEMPORANĂ 1918-AZI;
AUTONOMIE LOCALĂ = formă de organizare administrativ teritorială a românilor la începutul Evului Mediu și anterioară statelor medievale , motiv pentru care se mai numesc și formațiuni prestatale, reprezentând zone istorice de dimensiuni mici și medii, de tipul cnezate și voievodate. Conducătorii lor, cnezii și voievozii nu sunt independenți, ei sunt vasalii unui conducător mai puternic, de tipul rege/împărat;
INSTITUȚIE CENTRALĂ = un instrument de guvernare a statului în timpul Evului Mediu, cum ar fi DOMNIA, SFATUL DOMNESC ȘI ADUNAREA ȚĂRII, fiecare având rolul său, efectul fiind guvernarea țării printr-un set de reguli și instrumente/ PT EPOCA MODERNĂ TERMENUL ESTE DE INSTITUȚII POLITICE
CATEGORIE SOCIALĂ = un segment din populație reprezentând un grup de oameni care au aceiași origine pe scara socială cu aceleași drepturi și îndatoriri, cum ar fi : țărani, boieri, burghezie/ DACĂ ARE SENSUL DE CATEGORIE SOCIO-PROFESIONALĂ atunci reprezintă și o meserie: mineri, muncitori, țărani, funcționari;
ACȚIUNE POLITICO-MILITARĂ= luptă, bătălie
ACȚIUNE POLITICO-DIPLOMATICĂ= alianță, tratat
SPAȚIU ISTORIC = reprezintă un loc unde trăiesc și acționează oamenii și diferă de spațiul geografic care cuprinde munți, ape și alte forme de relief;
EXTRACARPTIC = se referă la regiunile din afara spațiului carpatic, precum Moldova și Țara Românească ( Valahia )
INTRACARPATIC = se referă la regiunea din interiorul arcului carpatic: Transilvania ;
CRIZA ORIENTALĂ = reprezintă seria de războaie austro-turce și apoi ruso-turce cu scopul de a scoate Imperiul Otoman din Europa, după 1683, când turci au asediat Viena, fără succes;
FORMAȚIUNE POLITICĂ = partid politic, cum ar PNL sau PCR
FORMĂ DE GUVERNARE= reprezintă modul cum este guvernat un stat la un moment dat, ex: monarhie constituțională, UNEORI CAPĂTĂ ȘI SENSUL DE REGIM POLITIC: democrație; autoritarism ; totalitarism de tip comunist
FORMĂ DE ORGANIZARE POLITICĂ= reprezintă modul cum este organizată țara la un moment dat: MONARHIE; REPUBLICĂ
LEGE FUNDAMENTALĂ = reprezintă Constituția
PRACTICĂ POLITICĂ = reprezintă acțiunile pe care le întreprind cei aflați la guvernare, sunt acțiunile unui partid politic sau regim;
DEMNITATE POLITICĂ = reprezintă o funcție/post ocupat în instituțiile de guvernare a statului( ministru, premier, deputat )
INTERBELIC = perioada dintre cele două războaie mondiale ( 1918-1940 )
POSTBELIC= perioada de după Al II-lea Război Mondial, după 1945 până azi;
STALINISM = perioada când România a fost guvernată de Gheorghe Gheorghiu Dej 1948-1965, care a condus represiv, în maniera lui Stalin în URSS
NAȚIONAL COMUNISM= perioada când a guvernat Nicolae Ceaușescu 1965-1989, când a ales o cale separată de comunismul sovietic;
DISIDENT= persoană care combate public regimul comunist din România/ opozant politic;
RĂZBOIUL RECE= o întrecere politico-militară-economică între statele democratice și cele comuniste 1948-1989
POSTDECEMBRISM= perioadă ce a urmat revoluției din 1989 și până azi
Vezi și:
