STATUL MODERN ROMÂN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI
PROIECTE POLITICE
În perioada fanariotă boierii moldoveni şi munteni au constituit aşa numita ,,partidă naţională”. În contextul războaielor ruso-austro-turce, partida naţională a înaintat marilor puteri creştine (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus) numeroase memorii şi proiecte politice de reformă. De exemplu, în timpul tratativelor de pace de la Focşani (1772, o delegaţie comună de boieri munteni şi moldoveni a adresat acestor Mari Puteri un memoriu (proiect politic) prin care cereau:
-înlăturarea domnitorilor fanarioţi
-independenţa şi unirea Ţării Româneşti cu Moldova
În anul 1848 au avut loc mişcări revoluţionare în toate cele trei provincii istorice româneşti. Acestea au avut următoarele obiective comune, caracteristice pentru proiectul politic paşoptist:
-eliberarea de sub stăpânire străină
-obţinerea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti
-reformă agrară (împroprietărirea cu pământ a ţăranilor).
Revoluţionarii moldoveni aflaţi în exil au mai elaborat următoarele programe politice revoluţionare:
- Dorinţele partidei naţionale din Moldova, program revoluţionar redactat de Mihail Kogălniceanu la Cernăuţi, în Bucovina.
- Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei, program revoluţionar adoptat la Brasov, în Transilvania.
Ambele programe solicitau unirea Ţării Româneşti cu Moldova, eveniment care ar fi dus la formarea unui stat modern român
REFORMELE LUI AL. I. CUZA
1859: Este definitivată Unirea Moldovei cu Ţara Românească prin alegerea la Iaşi (5 ianuarie) şi Bucureşti (24 ianuarie) a unui singur domnitor (principe) în persoana lui Alexandru Ioan Cuza. Se realiza astfel statul modern român, iar puterile Europei erau puse în faţa ,,faptului împlinit”.
Reforma agrară
-Legea rurală prin care ţăranii erau eliberaţi de obligaţiile faţă de boieri (claca, dijma, monopolurile feudale) şi erau împroprietăriţi cu pământ. Loturile erau distribuite în funcţie de numarul de vite deţinute, iar foştii proprietari primeau despăgubiri. Prin aplicarea acestei legi au fost împroprietărite cu pământ aprox. 500 000 familii ţărăneşti.
Reforma învăţământului prin adoptarea următoarelor două măsuri:
-Legea instrucţiunii publice prin care învăţământul de 4 clase devenea gratuit şi obligatoriu pentru toţi copiii, indiferent de categoria socială din care făceau parte. Legea sancţiona cu amendă pe părinţii ai căror copii nu frecventau şcoala. Erau introduse programele şcolare unice pentru toate şcolile si se acorda o atenţie deosebită pregătirii cadrelor didactice.
Acuzat de instaurarea unei monarhii autoritare, Cuza a fost nevoit să abdice la începutul anului 1866.
CAROL I (1866-1914)
La 10 mai 1866 germanul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat principe al României. Aducerea unui principe străin, înrudit cu marile familii domnitoare ale Europei, a însemnat o creştere a prestigiului extern al ţării noastre.
Cel mai important eveniment intern din timpul domniei sale a fost adoptarea Constituţiei din 1866 (vezi lecţia VII) în urma căreia se instaura monarhia constituţională, o formă democratică de guvernare în care puterile principelui fiind clar delimitate.
