Structura operei literare





Structura: modul de organizare exernă a unei opere literare, in elementele sale constitutive (părti, capitole, acte, tablouri, strofe etc)
Compoziţia: modul de organizare internă a operei literare, tinând seama de temă, versuri, subiect, acţiune, personaje, care conferă intregului anumite semnificatii.
Dimensiunea compozitională a operei poate fi analizată şi pe niveluri unitare (fonetic, lexical, gramatical, ideatic).
Tema: aspectul fundamental de viată pe baza căruia scriitorul işi construieşte opera prin transpunerea artistică (exemple de teme: natura, iubirea, moartea, satul, conditia umana, geniul, istoria etc)
Motivul literar: cea mai mică unitate semnificativă a textului; modalitatea artistică prin care se realizează tema; element (situaţie, număr,obiect etc) care poartă o anumită semnificaţie (exemple de motive: (in lirica eminesciană: lacul, luna, stelele, teiul, izvorulo, codrul, marea; in basme: cifrele magice trei, şapte, nouă, zece, impăratul fără urmaşi, alegerea calului, apa vie etc)
Laitmotivul: motiv care se reia, cu o anumită frecvenţă, pentru a scoate in evidenţă o idee, un sentiment, o caracteristică a unei situaţii s.a
Ideea: semnificaţia profundă a textului, variind de la o creatie artistică la alta, in functţe de transpunerea concretă in operă a temei literare (spre exemplu, in basme, ideea este reprezentată de victoria binelui, a adevarului şi a dreptăţii impotriva forţelor răului)
Subiectul operei literare: totalitatea faptelor şi evenimentelor constituite in momente ale naratiunii, cu ajutorul cărora sunt caracterizate personajele literare.

Momentele subiectului:
Expoziţiunea: partea introductivă a unei opere literare in care se prezintă cadrul actiunii şi unele personaje.
Intriga: faptele importante care determină, afectează cursul acţiunii şi fără de care acţiunea nu ar mai fi interesantă.
Desfăşurarea acţiunii: faptele determinate de intrigă, desfăşurate in ordine cronologică, de cea mai mare întindere in povestire.
Punctul culminant: momentul de maximă intensitate in desfăşurarea acţiunii, in care personajul principal se află intr-o situaţie fără ieşire.
Deznodământul: ultima parte a unei opere literare, marchează sfârşitul acţiunii şi al operei se rezolva situaţia personajului principal.
Prof. Cristina Ciuca

Alte Lectii din romana

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]