SUBCARPAŢII
- limite: - N: V.Mold
- S: V.Motrului
- interior: C.Or si C.Mer
- exterior: Pod Moldovei, C Romana, Podisul Getic.
- în sect. dintre Slănicul Buz. şi Teleajen, lim. dintre m-ţi şi Sub. e greu de urmărit pt. că unii pinteni mont. pătrund în Sub - Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
- form. o faşie mai joasă la marg. m-ţilor
- prez. car. unor m-ţi m.mici şi m. tineri, cum s-a spus „un nou val carpatic”, adăugat m-ţilor, prin cutări recente(Neoz - încep. Cuatern)
- alc. din roci sed. tinere (gresii, marne, argile, nisip), m. slabe decât cele din m-ţi, dar cu str. Cutate
- sunt în gen. m. scunzi decât m-ţii ( rar trec de 1000m)
- repr o z. de trec. de la m-te la podiş (Sub.Mold şi Sub.Get) şi de la m-te la câmpie (Sub.Curb).
- sunt form. din dealuri înalte si depr. dispuse sub formă de şiruri continue paral. cu m-ţii.
- rel. e leg. de alc. geol. şi de dispunerea stratelor de roci. Astfel porţiunile m.înalte (anticlinale = dealuri) aparţ. str. cutate, iar porţiunile m. joase (sinclinale = depresiuni) zonelor de scufundare
- subunitati: - Sub. Mold – V.Mold - V.Trotuşului.
- Sub. Curb. – V.Trotuş – V.Dâmb.
- Sub. Getici – V.Dâmb – V. Motrului.
SUBCARPAŢII:
SUBCARPAŢII GETICI
- limite: - N: C.Mer
- S: Pod.Getic
- E: V. Dâmb.
- V: V.Motrului
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
- imp. cu Pod. Getic, form o treaptă de racord între C. Mer şi C.Rom, având un car. piemont.
- alc. din roci neogene, fiind în ac. fel o reg. de orog. asem. Carp.
- altit >1000m apar la contactul cu reg. mont. (altit max 1018m - Mg.Măţău), spre cont. cu m-tele se întâln. şi înălt. m. mari (1150m).
- altit min. cob. <300m în Depr. Tg. Jiu – Câmpu Mare
- pe aloc. apar şi cute „diapire” (cu sâmb. de sare).
- Sub.Get. se află şi în prez. într-o mişc. de ridic (asem. Sub.Curb)
- princ. caracter. o repr. câte 2 şiruri de depr. şi 2 şiruri de deal:
1. Depr. „submontane” (int) - în aprop. muntelui, form in cea m.mare parte prin eroz.
- Câmpulung – pe Râul Târgului
- Arfeu – pe Argeş
- Jiblea – pe Olt
- Horezu –S a M.Căpăţânii
- Polovragi – pe Olteţ
- Novaci – pe Gilort
- Bumbeşti – pe Jiu
- Tismana – pe Tismana
2. Dealuri „interne” (dealuri.sub.int) - Mg.Mătău – 1018m
- D.Cârlige – 871m, închide Depr. Jiblea.
- Mg.Slătioara – 767m, închide Depr. Horezu.
- Dealurile Gorjului – 402m, între.V. între Motru- Olteţ.
3. Depr. „intracolin” - cele dintre Arges – Argeşel.
- Depr. Tg.Jiu – Câmpu Mare - intre D.Gorjului şi D.Bran (333m) si intre
Gilort si Motru.
- are altit red. pt o reg. subcarp. (<300m).
- e străb. de Jiu şi are asp. unui „câmp mare”
4. Dealurile ext – f.slab cutate, de unde începe marg. Pod.Getic.
- D.Negru – 581m între Olt – Topolog
- D.Bârzei – 560m între Olteţ – Gilort
- D.Bran – 333m între Jiu – Gilort
- Muscelele Argeşului între Topolog – Dâmb.
SUBCARPAŢII CURBURII
- limite: - N: V.Trotuşului
- S, SE, E – C.Rom (Câmp. piem.)
- V: V. Dâmb
- int. –M.Bucegi şi Carp. Curb.
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
- repr. un sect. de tranziţ. între Carp. şi câmpie
- au o struct. cutată, altit. între 700-1000m
- rel. apare ca o asoc. de culmi deluroase şi depr.
- e cel m.complex sect. subcarp, cupr. 2 şiruri de depr. si 2 de dealuri
- ambele form. 2 fâşii paral. curbate sub forma unor arcuri concentrice
- struct. de cute diapire.
- altit. dealurilor e mai mare de 800m inclusiv între Prah.si Dâmb.
- in depr. altit. oscil. între 200-300m.
- între Prah – Buzău, dat. pătr. din Carp – Sub. a pinten. de fliş paleogen (Ivăneţu) se crează o z. de tranziţ.
- spre ext. cont. cu C.Rom. se face printr-o treaptă de depun. piem.
- in zona Policiori – Bercea – Arbănaş apar vulc. noroioşi – un fenom. Pseudovulcanic
- Sub. Curb. se află într-o mişc. de ridic. continuă, relativ lentă, dar m.acc. între Şuşiţa şi Câlnău.
1. Depr. „submontane” (int) - în aprop. muntelui, form in cea m.mare parte prin eroz.
- Vrancei - pe V.Putnei şi afl. său Zăbala
- Neculele – pe Zăbada
- Lopătari – pe Slănic
- Pătârlage - pe Buzău
- Chiojd – pe Buzău şi afl. săi Bâsca Mare şi Mică.
- Vălenii de M-te - pe Teleajen
- Câmpina – pe V.Prah.
- Pucioasa – pe Ialom
2. Dealuri „interne” (dealuri.sub.int) - Ouşoru – 753m între Trotuş şi Suşiţa.
- Răchitaş – 917 între Suşiţa şi Putna
- D.Răiuţ.
- Gurbăneasa – 979m, intre Milcov şi Rm.Sărat
- Bisoca – 970m, intre Rm.Sărat şi Slănic.
- Dâlma – 800m
- Blidişel – 819m
- Salcia – 717m
- D.Ciolanu
- Pintenu Ivăneţu – 1021m (este inclus si la Carpatii Curburii)
3. Depr. „intracolin” - Vidra -pe Putna
- Nera - pe Milcov
- Dumitreşti - între Rm. Sărat – Râmna
- Policiori - între Slănic – Buzău, cu fenom. nat. vulc. noroioşi de pe Slănic
- Nişcov – pe Niscov
- Podeni - pe Cricovul Sărat
4. Dealurile ext – Zăbrăuţ – intre Suşiţa – Trotuş
- Mg. Odobeşti – 996m, intre Putna – Milcov.
- Deleanu – 694m, intre Milcov – Râmna
- Blăjeni – intre Slănic –Câlnău
- Istriţa – 749m, intre Buzău – Cricovul Sărat
- Bucovel – 406m, intre Cricovul Sărat – Teleajen.
SUBCARPAŢII MOLDOVEI
- limite: - N: V.Mold
- S: V. Trotuş
- V: Gr.C a Carpatilor Orientali
- E: Cul Siretului
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
- m-tele se term. prin culmi cu înălţ. de peste 800m, bine împăd. şi cu versanţii cu pantă mare
- depr. se dezv la altit. de 350-500m
- in N şi S dealurile se term. brusc deasupra cul. V.Mold şi V.Trotuş.
- predom. rocile de tipul gresiilor, marnelor şi argilelor
- au un rel. m.simplu decât celel. reg. subcarp, fiind grefat pe o struct. sp. m.puţin cutată, form. dintr-un sg. şir de dealuri si depr.
- are altit. med.: 400-500m, max.: 911m (Culmea Pleşu) şi min: -150 (Cul.Sir)
- dealurile sunt dezv. pe anticlinale, iar depr. pe o struct. de sinclinale alung. limitrofe. Carp.
- prez. cul. largi de vale (Bistr, Neamţ, Cracău, Mold, Trotuş) şi a şeilor joase au facilit, încă din vechime legături între aşez. din Sub.Mold. şi Cul.Sir. sau Pod.Mold.
- princ. car. a Sub.Mold. o constit. succes. dinspre z.mont- ext, în 2 fâşii paral. a unui sg. şir de depr. şi unui sg. şir de dealuri.
- Depr. Neamţ - cea mai nordica
- străjuită la E de Culmea Pleşu (911m) si la V de M. Stănişoarei.
- drenata de râul Neamţ (Ozana)
- se găs. Cet. Neamţ, oraşul Tg.Neamţ.
- are 2 staţ: Bălţăteşti şi Oglinzi.
- Depr. Cracău-Bistrita - cea. m. extinsă depr.
- străb de raurile Cracau si Bistrita
- comunica cu Cul.Sir.
- are un sist. de terase fl, etajate
- mai înaltă la cont. cu m-tele.
- Depr. Tazlău-Caşin -între V.Bistr. şi Trotuş
- e sit. pe Tazlău, Trotuş, Caşin. care-şi adună apele la Oneşti.
- depr. tipic subm., alung N-S, put. industr.
- are un aspect colinar.
- Culmea Pleşu - 911m alung. pe dir. NV-SE
- între V.Mold- V.Neamţ.
- D.Corni - 592m, desparte Depr. Neamţ- Depr.Cracău-Bistr.
- D.Runc - 507m, alung. pe dir. N-S
- între V.Bistr-V.Sir.
- mărg. în S de Depr. Cracău-Bistr.
- D. Barboiu - orient. NV-SE
- desp. Depr.Cracău-Bistrita de Depr. Tazlău- Caşin.
- in E se întinde până la V.Sir.
- C.Pietricica - 740m, alung. N-S
- între V.Tazlău -V.Sir.
