Subiecte Bacalaureat 2015 la Logică, argumentare și comunicare sesiunea iunie-iulie
BACALAUREAT 2015. PROBA OPȚIONALĂ : LOGICĂ, ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE
În data de 28 august 2015 candidații examenului de bacalaureat 2015 au susținut Proba opțională – proba E)d) – proba scrisă la disciplina Logică, argumentare și comunicare.
VARIANTA 2. Varianta extrasă de Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS) pentru examenul național de Bacalaureat 2015, sesiunea august - septembrie, valabila pentru proba obligatorie a profilului: Varianta 2; Logică, argumentare și comunicare.
În cadrul examenului de Bacalaureat 2015, disciplina Logică , argumentare și comunicare are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.
Subiect + Barem Logică, argumentare și comunicare Bacalaureat 2015 sesiunea august - septembrie (*pdf)
Subiect + Barem Logică, argumentare și comunicare Bacalaureat 2015 Limba Maghiară (*pdf)
Subiecte extrase la Logică, argumentare și comunicare - Examenul național de Bacalaureat 2015,
Proba E. d) – 28 august 2015
sesiunea august - septembrie
Varianta 2
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantăde răspuns.
1. Extensiunea termenului număr natural înseamnă:
a. sintagma număr natural
b. un număr întreg mai mare decât zero
c. totalitatea numerelor naturale
d. cifre, adunare, scădere etc.
2. Termenul religiozitate este:
a. concret, absolut, nevid, vag
b. negativ, compus, general, vid
c. abstract, simplu, nevid, general
d. relativ, pozitiv, distributiv, vid
3. Termenii bacalaureat şi examen se află în raport de:
a. ordonare
b. identitate
c. încrucişare
d. contrarietate
4. Predicatul logic al propoziţiei Unele animale vânate în mod necontrolat sunt pe cale de dispariţie este:
a. pe cale de dispariţie
b. pe cale
c. sunt pe cale
d. sunt
5. Reprezintă o propoziţie particulară afirmativă:
a. Aproape toţi elevii nu şi-au făcut tema.
b. Doar unii elevi şi-au făcut tema.
c. Prea mulţi elevi nu şi-au făcut tema.
d. Niciun elev nu şi-a făcut tema.
6. Raţionamentul deductiv în care, din premise adevărate se obţin numai concluzii adevărate, este:
a. complet
b. nemijlocit
c. valid
d. tare
7. Nu se află printre elementele demonstraţiei:
a. fundamentul demonstraţiei
b. regulile demonstraţiei
c. teza de demonstrat
d. procedeul de demonstrare
8. Raţionamentul Dacă fiecare elev din clasa a IX-a B este bun la chimie, atunci toţi elevii dinclasa a IX-a B sunt buni la chimie este un exemplu de:
a. obversiune
b. conversiune
c. inducţie incompletă
d. inducţie completă
9. Inducţia incompletă este:
a. o particularizare, pornind de la toate obiectele unei clase
b. o particularizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase
c. o generalizare, pornind de la toate obiectele unei clase
d. o generalizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase
10. Pe aceeaşi treaptă a unei clasificări corecte, între clasele obţinute trebuie să existe numai raporturi de:
a. contrarietate
b. opoziţie
c. concordanţă
d. ordonare
SUBIECTUL al II-lea |
(30 de puncte) |
Se dau următoarele propoziţii: |
|
1. Unele forme de guvernământ sunt monarhii.
2. Toate costumele scumpe sunt haine elegante.
3. Unii profesori nu sunt vorbitori de limba franceză.
4. Nicio prăjitură cu ciocolată nu este aliment dietetic.
A. Precizaţi formula propoziţiei 4. 2 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subcontrara propoziţiei 3 şi supraalterna propoziţiei 1. 6 puncte
C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
D. Reprezentaţi prin metoda diagramelor Euler propoziţia categorică 3.
E. Doi elevi, X şi Y, au următoarele opinii:
X: Dacă unii oameni nu sunt profesori, atunci unii profesori nu sunt oameni.
Y: Dacă nicio faptă morală nu este acţiune interesată, atunci nicio acţiune interesată nu este faptă morală.
Pornind de la această situație: |
|
|
a. formalizați demersul logic specific celor două raționamente; |
4 puncte |
|
b. explicați corectitudinea raționamentelor formalizate. |
4 puncte |
|
SUBIECTUL al III-lea |
(30 de puncte) |
|
A. Fie următoarele două moduri silogistice: aaa-1, eao-3.
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 4 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin
care să justificaţi propoziţia “Unele acte umane sunt imorale”. 8 puncte
C. Fie următoarea definiţie:
Medicul este persoana care practică medicina.
a. Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată. 2 puncte
b. Menţionaţi douăreguli de corectitudine a definirii, diferite de regula de la punctul a. şi construiţi, pentru fiecare dintre acestea, câte o definiţie care săle încalce. 8 puncte
Logică, argumentare și comunicare
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordăfracţiuni de punct.
• Se acordă10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10.
SUBIECTUL I |
(30 de puncte) |
|
câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: |
|
|
1-c, 2-c, 3-a, 4-a, 5-b, 6-c, 7-b, 8-d, 9-d, 10-b. |
10x3p= 30 puncte |
|
SUBIECTUL al II -lea |
(30 de puncte) |
|
A. precizarea formulei propoziţiei 4: SeP |
2 puncte |
B. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a subcontrarei propoziţiei 3 (SiP)şi asupraalternei propoziţiei 1 (SaP) 2x1p= 2 puncte
- câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a subcontrarei propoziţiei 3 şi a supraalternei
propoziţiei 1 2x2p= 4 puncte
C. - câte 1 punct pentru aplicarea explicită a operaţiilor de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 4, în limbaj formal
|
2x2x1p= 4 puncte |
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 4 |
|
|
2x1p= 2 puncte |
- câte 2 puncte pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 4 |
|
|
2x2p= 4 puncte |
D. reprezentarea prin metoda diagramelor Euler a propoziţiei categorice 3 |
4 puncte |
E. a. câte 2 puncte pentru formalizarea fiecăruia dintre cele două raţionamente (X: SoP→PoS,
respectiv Y: SeP→PeS) |
2x2p= 4 puncte |
|
|
b. câte 2 puncte pentru explicarea corectitudinii logice a fiecăruia dintre celor două raţionamente (de exemplu, X: SoP→PoS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor; Y: SeP→PeS conversiune validă, se respectă legea distribuirii termenilor)
|
2x2p= 4 puncte |
|
SUBIECTUL al III-lea |
(30 de puncte) |
|
A.
1. - câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date, astfel:
MaP |
MeP |
|
SaM |
MaS |
|
SaP |
SoP |
2x2p= 4 puncte |
- construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să corespundă oricăreia dintre cele două scheme de inferenţă 4 puncte 2.
- reprezentarea grafică, prin intermediul diagramelor Venn, a oricăruia dintre cele două moduri silogistice date
|
3 puncte |
- precizarea deciziei privind validitatea modului silogistic reprezentat grafic |
1 punct |
|
|
B.
- construirea, în limbaj formal, a argumentului valid care să justifice propoziţia dată 4 puncte
- construirea, în limbaj natural, a argumentului valid care să justifice propoziţia dată 4 puncte
C.
a. precizarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată 2 puncte
b. - câte 2 puncte pentru menţionarea fiecăreia dintre regulile de corectitudine a definirii, diferite
de regula de la punctul a. 2x2p= 4 puncte
- câte 2 puncte pentru construirea fiecăreia dintre definiţiile cerute 2x2p= 4 puncte