Subiecte Extrase Limba Romana Profil Uman si Pedagogic Bacalaureat 2015 Sesiunea Speciala

Citeşte următorul text:

         Mă întremam anevoie dintr-o boală grea, şi medicii stăruiau să schimb aerul. Mi-am adus atunci aminte de vărul Dionis, care stăpânea o moşie pe plaiurile Buzăului, cu câţiva munţi ohavnici* plini de turme; şi am plecat la el.

        Nu mai călcasem pe acolo din copilărie, când petreceam verile la bunici. Dar cu Dionis fusesem foarte legat cât îşi făcuse studiile la Bucureşti. Pe urmă el plecase în streinătate, trecuse pe la Paris, se statornicise câţiva ani la Oxford şi se întorsese un perfect gentleman, niţel înstreinat poate şi mai ales cam trăsnit. Dar şi acum ne îmbrăţişam cu duioşie când treburile îl aduceau tot mai rar în capitală. El niciodată nu lipsea să mă pofteasc ăla bârlogul lui unde se închisese după ce-i muriseră părinţii şi mai cu seamă după ce făcuse o „tristă experienţă”, după cum spunea el căsătoriei.

        Aşa că, fără să-l mai vestesc, m-am suit dimineaţa în tren, şi la scăpătatul soarelui, după ce am urcat toată albia Buzăului, proptită cu spetezele de munţi albaştri în fund, eram la capătul călătoriei, cu toate umbrele copilăriei abătute asupra mea.

        Odinioară nu era cale ferată. Drumul ăsta îl făceam cu trăsura şi încântarea nu mai avea sfârşit. Plecam de jos, dintre maluri căptuşite cu cătuşnic* şi crivine* argintii, şerpuiam printre măguri păduroase, suiam dealurile îmbrăcate în pometuri*, ajungeam la munţi, ne strecuram prin chei de stânci, ne dam jos ca să uşurăm caii la coaste, poposeam în piscul pripoarelor să răsuflăm şi să ne umplem ochii de priveliştea ce izbucnea deodată în perspectiva zecilor de laturi ale munţilor, unde mă aşteptau răsfăţul bunicilor, libertatea să mă caţăr în pomi, să mă scald în voie, să călăresc, dar mai ales să umblu cu puşca prin păduri.

Acum  trenul  luase  locul  şoselei  vrăjite,  şi  asta  mă întrista  ca  o  îmbătrânire  a  mea  şi  a locurilor.

      Cei câţiva kilometri de la gara terminus până în sat i-am făcut pe jos, în tovărăşia gospodarilor coborâţi odată cu mine, din care unii îşi aminteau încă de tata şi mă ajutară să duc bagajele.

       Curând, orizontul amurgului se strâmtă. Intram sub pintenul muntelui, şi noaptea tăbăra, când, rămas singur, băteam în porţile conacului. Am aşteptat îndelung, până ce un slugoi, stârnit de hărmălaia câinilor, s-a îndurat să iasă, bănuitor – boierul nu era acasă.

(Vasile Voiculescu, Sakuntala)

*ohavnic adj. (înv.și pop.; despre proprietate) care nu poate fi înstrăinat

*cătușnicăs.f. (reg.) plantă cu miros aromatic

*crivinăs.f. (reg.) desiş de mărăcini mari, cu arbori subţiri

*pomet s.n. grădină cu pomi fructiferi

 

Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:

 

1. Numeşte câte un sinonim neologic potrivit pentru sensul din text al cuvintelor stăruiau şi deodată.		2 puncte
2.	Explică rolul virgulei în secvența plecase în streinătate, trecuse pe la Paris.	2 puncte
3.	Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului turmă.	2 puncte
4.	Transcrie, din textul dat, două secvenţe care conturează dimensiunea temporală.	4 puncte
5.	Precizează două motive literare prezente în textul dat.	4 puncte

 

6.	Menţionează tipul de perspectivă narativădin textul dat.	4 puncte
7.	Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect în textul dat.	4 puncte
8.	Ilustrează, cu câte un exemplu din text, două trăsături ale genului epic.	4 puncte

9.

Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, următoarea secvenţă din text: Nu mai călcasem pe acolo din copilărie, când petreceam verile la bunici. Dar cu Dionis fusesem foarte legat cât îşi făcuse studiile la Bucureşti. Pe urmă el plecase în streinătate, trecuse pe la Paris, se statornicise câţiva ani la Oxford şi se întorsese un perfect gentleman, niţel înstreinat poate şi mai ales cam trăsnit.

4 puncte

SUBIECTUL al II-lea	(30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre rolul reţelelor de socializare în promovarea artei.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte

− să ai conţinutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte

− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte. 6 puncte

 

Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica pusă în discuţie.

Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.

 

SUBIECTUL al III-lea                                                                                                       (30 de puncte)

 

Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume dintr-o dramă studiată.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

−  evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea dramei studiate într-o orientare/perioadă literară, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;

−   prezentarea a două scene/citate/secvențe relevante pentru tema şi viziunea despre lume din drama studiată;

−   ilustrarea a patru elemente de structură, de compoziție şi de limbaj ale dramei studiate, semnificative pentru prezentarea temei şi a viziunii despre lume (de exemplu: acțiune, conflict dramatic, act, scenă, relații temporale și spațiale, modalități de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului etc.);

−   susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în drama studiată.

Notă!

Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).

Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de analiză şi argumentare – 3 puncte;utilizarea limbii literare – 2 puncte;ortografia – 2 puncte;punctuaţia – 2 puncte;aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct;respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct).

 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

 

Limba şi literatura română

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

 

 

•        Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

•        Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.

•        Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculeaz ăprin împărţirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare.

 

SUBIECTUL I                                                                                                                (30 de puncte)

 

1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim neologic potrivit pentru sensul din text al cuvintelor indicate (de exemplu: stăruiau –insistau; deodat ă– brusc)

2 x 1 p. = 2 puncte

2. explicarea rolului virgulei în secvenţa indicată(de exemplu: marchează un raport de coordonare)

2 puncte

3. construirea oricărui enunţ în care se ilustrează sensul conotativ al cuvântului indicat

2 puncte

4. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două secvenţe care conturează dimensiunea temporală(de exemplu: Mi-am adus atunci aminte; Pe urmă el plecase)

2 x 2 p. = 4 puncte

5. câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două motive literare prezente în textul dat (de exemplu: drumul, amintirea)

2 x 2 p. = 4 puncte

6. menţionarea tipului de perspectivă narativădin textul dat (perspectivă narativă de tip subiectiv)

4 puncte

7. prezentarea rolului verbelor la timpul imperfect: prezentare adecvată şi nuanţată– 4 p.;

prezentare schematică, ezitantă– 2 p.                                                                                   

4 puncte

8. – câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat (de exemplu: prezenţa instanţelor comunicării narative – narator, personaje; folosirea naraţiunii ca mod de expunere)

2 x 1 p. = 2 puncte

– câte 1 punct pentru ilustrarea, cu câte un exemplu din textul dat, a fiecăreia dintre cele două trăsături menţionate

2 x 1 p. = 2 puncte

9. – comentarea secvenţei indicate: comentare adecvată şi nuanţată– 3 p.; comentare schematică, ezitantă– 2 p.;încercare de comentare – 1 p.

3 puncte

– respectarea precizării privind numărul de cuvinte

1 punct

SUBIECTUL al II-lea	(30 de puncte)

 

− structura discursului de tip argumentativ:

• •formularea ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între componente – 4 p.; text parțial organizat, fără echilibru între componente – 2 p.4 puncte
• •utilizarea mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi): utilizare adecvată– 4 p.;
• utilizare parţial adecvată– 2 p. 4 puncte

− conţinutul argumentării:
•	formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă	2 puncte
•	câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei
		2 x 3 p. = 6 puncte

•  câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:  dezvoltare clară, nuanţată– 3 p.;încercare de dezvoltare, schematism – 1 p.		2 x 3 p. = 6 puncte
•	•   formularea unei concluzii pertinente	2 puncte

− respectarea normelor limbii literare şi a precizării privind numărul de cuvinte: