Varianta Citatul
1. „Adevărul ne face liberi [...]”. (Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii)
2. „Artistul dezvăluie omenirii calea spre armonie, care e fericire şi pace”. (George Enescu, Evocări; cf. Marin Bucă, Enciclopedia gândirii aforistice româneşti)
3. „Acei care cred numai în bani nu sunt prea cinstiţi”. (Cilibi Moise, Apropouri)
4. „În fond, preţuim tinereţea pentru că ştim că într-o zi va ajunge la bătrâneţe”. (Mircea Eliade, Oceanografie)
5. „Binele, din punct de vedere moral, este tot ceea ce se potriveşte cu firea omenească”. (Ioan Slavici, Opere, XI)
6. „ Dacă n-ar exista fericirea altora, nu ne-am sinchisi de nefericirea noastră”. (Marin Preda,
Creaţie şi morală)
7. ,,Una din marile mulţumiri ale vieţii e să te ştii om bun […]”. (Ioan Slavici, Opere)
8. „Mă derutează oamenii care, decenii de-a rândul, s-au comportat într-un fel, au împărtăşit
anumite convingeri, au manifestat atitudini tăioase, iar apoi, într-o bună zi, ne-au părăsit, iar într-o altă zi,
au început să se comporte pe dos, să dea glas unor convingeri opuse, unor atitudini inverse. Poate fi
omul atât de încăpător?”. (Ion Ianoşi, Opţiuni)
9. „Cu nimic nu poate fi înlocuit fondul de aur al cunoaşterii dobândit prin îndelungată
experienţă”. (Eusebiu Camilar, cf. Reflecţii şi maxime)
10. „Omul, când pierde cinstea, n-are ce să mai piarză*”. (Cilibi Moise,
Apropouri)
11. „Conştiinţa să-ţi dicteze datoria, nu legile...”. (Liviu Rebreanu, Opere;
cf. Marin Bucă, Enciclopedia gândirii aforistice româneşti)
12. „Un copil voia să scoată peşte din apă – să nu se înece!”. (Lucian
Blaga, Cugetări)
13. „Azi civilizaţia şi cultura sunt ca două trenuri ce merg pe linii
paralele, dar în direcţii opuse: pe măsură ce civilizaţia creşte, cultura scade”. (Vasile Băncilă, Filosofia
vârstelor)
14. „Am sentimentul de a fi ratat ceva esenţial ori de câte ori n-am mers până la
capătul situaţiilor care păreau gata să mă trântească la pământ”. (Livius Ciocârlie, Paradisul derizoriu )
15. „A susţine că nu există destin e totuna cu a susţine că individualul e
nesemnificativ şi că viaţa omului e o întâmplare fără rost”. (Andrei Pleşu, Minima moralia)
16. „Orice ar fi, pasiune sau dorinţă, sete sau foame de experienţă reală, toate
acestea se pot exprima în limba română prin cuvântul dor, care a devenit expresia oricărei dorinţe şi
care implică fiinţa umană în totalitatea sa”. (Mircea Eliade, Jurnalul portughez şi alte scrieri)
17. „Iubirea e din altă lume şi se iveşte din senin, fără ca să ştii de ce, se
dă pe faţă, fără ca să ştii cum, şi te duce fără ca să ştii unde”. (Ioan Slavici, Mara)
18. „Dreptatea a ca lemnul cel uşor, care-l apasă în apă, şi tot cândva
iese d-asupra”. (Proverb românesc)
19. „Orice durere are leac. Greutatea este doar să-l dibuieşti”. (Liviu
Rebreanu, Opere, 3)
20. „Laboratorul educaţiei e fapta”. (Marin Voiculescu, Replici)
21. „Nu e bun de nimic cel care nu e bun decât pentru el”. (Proverb
românesc)
22. „Greşelile nu se iartă, ci se repară”. (Nicolae Iorga, Cugetări)
23. „Eroismul este o atitudine morală alcătuită din aceeaşi plămadă ca şi
sacrificiul de sine”. (Dimitrie Gusti, Opere, II)
24. ,,A admira un om mare e cel mai puternic îndemn de a-l imita”.
(Garabet Aslan, cf. Dicţionar al bunei-cuviinţe)
25. „Ce poate fi mai frumos şi mai bun în viaţă decât o familie unită…[…]
trăind într-un colţ de lume numai cu bucuriile ei mici, aşa cum sunt ele, fără să râvnească lucruri care
n-ar face decât s-o zbuciume şi s-o fărâmiţeze…”. (Tudor Muşatescu, Titanic Vals)
26. „E legea firii omeneşti în care stă porunca: faptele tale să fie
mulţumirea vieţii tale”. (Ion Slavici, Scrisori adresate unui om tânăr, II)
27. „A nu-ţi fi frică de nimic înseamnă a privi tot ce se petrece în lume ca
spectacol…”. (Mircea Eliade, În curte la Dionis)
28. ,,Nimeni n-are dreptul să fure frumosul din sufletul nostru”. (Octavian
Goga, Însemnele unui trecător)
29. „Gândul nu se coboară acolo unde aude prea multă
vorbă”. (Nicolae Iorga, Cugetări)
30. „Geniul izvorăşte
din efort şi inspiraţie”. (Marin Voiculescu, Aforisme, maxime, cugetări)
31. Gloria nu este efemeră. Efemeri sunt numai cei care o au”. (Tudor
Muşatescu, Scrieri)
32. „Nu poate guverna cu folos decât cel ce cunoaşte scăderile unei
naţiuni şi caută să i le îndrepte”. (Victor Eftimiu, Spovedanii)
33. „Spune-mi ce sacrifici pentru idealul tău şi-ţi voi spune dacă-l iubeşti sau nu”.
(Panait Istrati, Reflecţii şi maxime)
34. „Un poet al neamului românesc a zis că viaţa omului se leagă de idei ca şi
iedera de arbori. Iedera, care de altfel s-ar târî pe pământ, se agaţă şi se leagă de arbori, pentru ca să
se susţină şi să se înalţe, căci fără de idei înălţătoare, viaţa ar deveni un nonsens şi s-ar târî totdeauna
pe locurile cele mai joase”. (Barbu Delavrancea, Opere)
35. „Iluzia şi visul sunt la temelia sufletului nostru”. (Mihail Sadoveanu, Carte de
înţelepciune)
36. „A fi inteligent înseamnă a reuşi, adică a avea succes, sau, cu alte
cuvinte, a învinge”. (Mihail Ralea, Scrieri)
37. „Reprimă-ţi invidia faţă de omul excepţional, învaţă să-l înţelegi şi să-l
preţuieşti”. (G. Călinescu, Aforisme şi reflexii)
38. „Refuzul sincer este preferabil aprobării ipocrite”. (Tudor
Muşatescu, Scrieri)
39. „Ironia te face temut, dar nu popular”. (Tudor Vianu, Opere)
40. „Istoria pentru noi trebuie să fie un izvor nesecat
de poezie sănătoasă, un şir de icoane sfinte de unde să căpătăm totdeauna învăţătură de adevăr şi
insuflare de virtute”.
41. „Înţelepciunea? Este o stare sau un demers, în speţă unul de
armonie, echilibru, măsură. Se poate vorbi de esenţa, firea, natura ei, dar nu de adevărul ei”. (Constantin
Noica, Jurnal de idei)
42. „Există o diferenţă în limba română între inteligenţă şi deşteptăciune.
Eu îi ador pe inteligenţi, însă îi detest pe deştepţi: căci ei sunt giruete* în bătaia tuturor vânturilor”.
(Constantin Brâncuşi, conform Marin Bucă, Enciclopedia gândirii aforistice româneşti)
43. „Lenea e sinucidere blândă”. (Nicolae Iorga, Cugetări)
44. „Libertatea este mai ales forţa de a înlătura înrâurirea altora, de a
înlătura interesul şi instinctul şi de a întrebuinţa inteligenţa ta singur, în chip nobil”. (Mihail Sadoveanu,
Idei trăite)
45. „Apărarea intereselor limbii româneşti e una din garanţiile viitorului
nostru naţional şi prin urmare o sfântă datorie patriotică”. (I. A. Bassarabescu, Coloana infinitului)
46. ,,Limba este cartea de nobleţe a unui neam”. (Vasile Alecsandri)
47. despre impactul literaturii asupra cititorului,
pornind de la una dintre ideile exprimate în următoarele afirmaţii ale lui George Călinescu:
• ,,Marile creaţii literare sunt acelea în care eroii au pătruns adânc în realitate, încât numele autorului
ne devine indiferent”.
• ,,O operă literară care nu te face să gândeşti, nu e nimic. E de la sine înţeles că numai viaţa plină
poate provoca acest proces, iar nu enunţarea abstractă a problemei”.
48. „Omul sfinţeşte locul, iar nu locul pe om”. (Anton Pann, De
la lume adunate şi iarăşi la lume date)
49.
• ,,Biruinţa nu-i obligatorie. Obligatorie e lupta”. (N. Steinhardt, Jurnalul fericirii)
• ,,Lupta întăreşte pe cel slab şi primejdia măreşte pe cel tare”. ( Al. Russo, Cântarea Romaniei)
50. „Inima unei mame este un abis, în adâncul căruia se află
pururea o iertare”. (Honoré de Balzac, Gobseck)
51. ,,Mândria este apărarea autonomiei personalităţii împotriva
mediocrităţii disperate şi obraznice”. (Petre Pandrea, cf. Reflecţii şi maxime)
52. „Ceea ce este echivoc şi de o atracţie indefinibilă în melancolie
derivă din regretul stăpânit pentru trecerea lucrurilor şi din teama de oprire a lor”. (Emil Cioran, Tristeţea de a fi)
53. „Mila, când nu e însoţită de o iubire infinită, e mai ofensatoare decât dispreţul”.
(G. Ibrăileanu, Opere, IX)
54. „Cine spune minciuna întâi obrazul îşi ruşinează, iar mai pe urmă
sufletul îşi ucide”. (Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică)
55. „Când se află omul în momentele hotărâtoare ale vieţii, nu-l mai conduce mintea care arată numai alternativele. Direcţia finală o dă inima”. (Titu Maiorescu, Cugetări şi aforisme)
56. „Moartea este un fenomen simplu în natură. Doar oamenii îl fac înspăimântător”. (Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni)
57. „Cel care merge cu ochii în pământ se vede pe sine mai bine decât acel care se potriveşte în oglindă”. (Nicolae Iorga, Cugetări)
58.
• ,,Moralitatea se razimă pe respectul [faţă] de alţii şi pe respectul de sine”. (Nicolae Iorga, Cugetări)
• ,,Un tip cu adevărat moral este, sub raport etic, mai exigent faţă de sine însuşi decât faţă de alţii”. (Lucian Blaga, Cugetări)
59. „Nu există nici libertate, nici cultură fără muncă”. (Mihai Eminescu, Opere, IX)
60. „Natura-ţi dă zilnic exemplul de a trăi”. (Nicolae Iorga, Cugetări)
61. „Mai mult decât minciuna nimica nu răpune”. (Alexandru Macedonski, Opere, IV)
62. „Forma reală a fericirii e nădejdea. Cine nu mai speră, nu poate fi fericit”. (Victor Eftimiu, Spovedanii)
63. „Nedreptatea o facem nu numai când nu dăm cuiva ceea ce i se cuvine, ci şi când îi dăm ceea ce nu i se cuvine”. (Ioan Slavici, Opere)
64. „Dacă ştim să primim cu sufletul deschis bucuriile, dacă aşteptăm mereu însetaţi fericirea, trebuie să ştim primi şi loviturile şi nenorocirile, trebuie să ne aşteptăm şi la nefericire”. (Liviu Rebreanu, Opere)
65. „Să-ţi placă lucrul pe care-l faci. Să-ţi iubeşti meseria. Să pui o parte din sufletul tău în muncă. Să nu faci nimic din datorie, numai că trebuie să faci. Numai atunci munca te uzează şi te schimbă în maşină de muncit. Dacă pui suflet, e altceva”. (Ion Agârbiceanu, Opere, 12)
66. „Un leneş sau un incapabil se răzbună cu scuza morală că nu a avut noroc”. (Tudor Arghezi, Scrieri)
67. E desigur vrednică de cinstire năzuinţa omului spre noutate; e poate chiar cea mai nobilă însuşire a lui, ce-i face originalitatea şi-i îndreptăţeşte oarecum dreptul la viaţă”. (E. Lovinescu, Opere, V)
68. „Admiţând influenţa unei opere de artă asupra noastră, îi admitem şi putinţa de a ne preface sufleteşte. Un mare artist este deci un mare modelator de oameni”. (E. Lovinescu, Opere, I)
69. „Vanitatea este, până la urmă, opacitate, sumbră incapacitate de a admite că pe lume mai sunt şi alte fiinţe omeneşti în afară de fermecătoarea ta persoană”. (Teodor Mazilu, Ipocrizia disperării)
70. „Nimic mare nu se creează în lumea aceasta fără pasiune”. (D. D. Roşca, Existenţa tragică)
71. „Păcatele se fac în urma tentaţiei, dar prin liber consimţământ. Altfel, nici nu sunt păcate”. (Vasile Băncilă, Aforisme şi para-aforisme)
72. „Plăcerea durabilă a vieţii e descoperirea lumii din nou. Cu adevărul sau eroarea ei; nu interesează”. (Tudor Arghezi, Scrieri, XXXI)
73. „Nimeni n-a interpretat definitiv o mare poezie, oricât de clară în aparenţă”. (G. Călinescu, Aforisme şi reflexii)
74. „Pentru a întrezări viitorul trebuie să cunoşti prezentul”. (Ion Heliade-Rădulescu, Opere, I)
75. „Prieteniile reînnodate cer mai multă grijă decât cele care n-au fost rupte niciodată”. (La Rochefoucauld, Maxime)
76. „Nu te culca pe lauri. Gloria încetează în momentul când ai uitat că eşti un permanent debutant”. (Victor Eftimiu, Spovedanii)
77. „Nimeni nu e atât de rău încât să nu poată fi educat”. (Horatius, Epistole, 1,1,39)
78. „Fără şcoală să nu aştepte nimeni nici părinţi buni, nici fii buni, şi prin urmare nici stat bine organizat şi bine cârmuit şi păstorit”. (Ion Heliade-Rădulescu, Gândirea pedagogică)
79. „Destinul e scuza celor slabi şi opera celor tari”. (Nicolae Titulescu, Cuvântări)
80. „Sinceritatea prea multă poate să fie şi obrăznicie”. (George Coşbuc, Opere, IV)
81. „Ca să fii respectat, începe prin a te respecta tu însuţi”. (Tudor Arghezi, Scrieri, XXI)
82. „Iubirea face imposibilul posibil”. (Phil Bostmans, cf. Reflecţii şi maxime)
83. „Ochii însă sunt orbi. Cu inima trebuie să cauţi”. (Antoine de Saint-Exupery, Micul prinţ).
84. „Orgoliul profesional este singurul care este creator şi care poate fi, din punct de vedere
moral, justificat”. (Marin Preda, Creaţie şi morală)
85. „Ochii însă sunt orbi. Cu inima trebuie să cauţi”. (Antoine de Saint-Exupery, Micul prinţ).\
86. „Eşti singur numai atunci când nu mai ai să-ţi spui nimic”. (Tudor Muşatescu, Scrieri, 2)
87. „În lume talentul nu înseamnă nimic fără caracter”. (B. P. Hasdeu, Scrieri filosofice)
88. ,,O societate este superioară alteia doar în măsura în care garantează unui număr mai mare de oameni libertatea de a dialoga şi, deci, posibilitatea de a deveni ei înşişi”. (Henri Wald, Tensiunea gândirii)
89. „Lumea are nevoie de speranţă ca de lumină”. (Dimitrie Bolintineanu, Opere, V)
90. „Când plouă în suflet, nu-i niciodată senin afară, iar când e senin în suflet, nu plouă afară niciodată”. (Mihail Codreanu, Opere, II, cf. Cărticica înţelepciunii româneşti)
91. „Sufletul omenesc nu e un bloc de stâncă, încleştat pe vecie într-o forţă. El e complex şi schimbător. Sentimentele vin, se alungă şi iar revin”. (E. Lovinescu, Opere, III)
92. „Talentul e un dar dumnezeiesc, neapărat, însă singur, fără multă trudă, foarte multă trudă, rămâne sterp. Un sfert de talent şi trei sferturi de muncă abia vor naşte o operă de artă”.
(Liviu Rebreanu, Opere, VI)
93. „Sunt tăceri care spun mai mult decât vorbele”. (Traian Demetrescu, Scrieri alese)
94. „Tinerii sunt entuziaşti, iubitori de omul cu înţelepciune, dar câteodată sunt necumpătaţi şi prea orgolioşi”. (G. Călinescu, Aforisme şi reflexii)
95. „Timpul se schimbă. Trebuie să ne schimbăm şi noi cu dânsul”. (E. Lovinescu, Opere)
96. „Fiece popor şi fiece epocă stă pe umerii vremilor trecute”. (Mihai Eminescu, Fragmentarium)
97. „Pe când iubirea, de orişice fel ar fi ea, luminează viaţa şi-o îndulceşte, ura o-ntunecă, o umple de amărăciune şi-o face nesuferită”. (Mihai Eminescu, Opere)
98. „Fiecare vârstă îşi are paradisul ei, pe care îl pierde”. (Mihail Sadoveanu, Opere, 19)
99. „Viitorul ni-l putem modela după cum vrem. Viaţa este un lut căruia voinţa îi dă formă”. (Liviu Rebreanu, Opere)
100. „Când este o voinţă fierbinte, tot se poate”. (Dimitrie Bolintineanu, Opere)
