Teorie logica si argumentare pentru examenul de bacalaureat





Definiţi conceptul de argumentare. 4 puncte

Argumentarea este o construcţie logică formată din propoziţii numite temeiuri, care sunt utilizate pentru demonstrarea unei alte propoziţii numită teză în baza relaţiilor logice şi faptice ce se stabilesc între temeiuri şi teză.

Menţionaţi cele două componente din structura unei propoziţii compuse. 6 puncte

a) propoziţiile simple, simbolizate prin litere precum p,q,r,s – numite variabile propoziţionale;

b) operatori propoziţionali simbolizaţi prin : ~, →, ≡, V,٨ reprezentând constante logice.

 

Definiţi conceptul de argument. 4 puncte

Argumentul este temeiul adus în favoarea sau defavoarea tezei.

 

Enumeraţi cele trei componente din structura unui termen. 6 puncte                            lingvistică;  cognitivă;  ontologică ;

Definiţi conceptul de termen logic. 4 puncte

Termenul logic – este un cuvânt sau un grup de cuvinte prin care se exprimă o noţiune, respectiv înţelesul termenului şi care se referă la unul sau mai multe obiecte despre care se afirmă noţiunea în cauză.

 Precizaţi cele trei componente din structura unei definiţii. 6 puncte                            definitul; definitorul; relaţia de definire;

Definiţi conceptul de intensiune. 4 puncte

Intensiunea unui termen este constituită din proprietăţile obiectelor care formează extensiunea termenului.

Menţionaţi cele trei componente din structura unei clasificări. 6 puncte                      Obiectul clasificării; clasele; criteriul clasificării

Definiţi conceptul de extensiune. 4 puncte

Extensiunea unui termen este formată din totalitatea obiectelor ale căror proprietăţi constituie intensiunea termenului.

Enumeraţi două tipuri de raţionamente deductive în funcţie de numărul de premise Raţionamente deductive imediate; Raţionamente deductive mediate

Precizaţi înţelesul conceptului de definire. 4 puncte

Definirea este operaţia logică prin care redăm caracteristicile unui obiect sau noţiuni, caracteristici ce-l deosebesc de celelalte obiecte sau noţiuni.

Enumeraţi două tipuri de raţionamente deductive în funcţie de criteriul corectitudinii

logice. 6 puncte

 Raţionamente deductive valide;  Raţionamente deductive nevalide

Definiţi conceptul de subiect logic. 4 puncte

Subiect logic (S) -termenul despre care se enunţă ceva într-o propoziţie;

Enumeraţi două tipuri de raţionamente nedeductive după gradul de probabilitate al

concluziei. 6 puncte

Raţionamente nedeductive tari; Raţionamente nedeductive slabe;

Definiţi conceptul de predicat logic. 4 puncte

Predicatul logic (P) este termenul prin care se enunţă ceva despre subiectul logic (S).

 Precizaţi cei trei termeni din structura unui silogism. 6 puncte                                      Subiectul concluziei (S) numit şi termen minor; Predicatul concluziei (P) numit şi termen major, termenul comun celor două premise, numit şi termen mediu (M),;

Definiţi conceptul de raţionament. 4 puncte

 Raţionamentul este forma  logică prin care, din propoziţii date, numite premise, este derivată o altă propoziţie, numită concluzie.

 

 Menţionaţi cele trei componente din structura unei demonstraţii 6 puncte                             teza de demonstrat; fundamentul demonstraţiei; procesul de demonstrare;

Definiţi conceptul de silogism. 4 puncte

Silogismul este inferenţa deductivă mediată, formată din trei propoziţii: două premise, care au un termen comun, şi o concluzie. Un silogism conţine trei şi numai trei  termeni (S,P şi M)

Enumeraţi două tipuri de demonstraţie deductivă. 6 puncte                               Demonstraţie deductivă directă; Demonstraţie deductivă indirectă

Precizaţi înţelesul conceptului de definiţie. 4 puncte

Definiţia constă în reconstituirea noţiunii astfel încât să se precizeze atât extensiunea cât şi intensiunea acesteia

 Menţionaţi cele două componente din structura unui argument. 6 puncte                  temei;  teză

Definiţi conceptul de clasificare. 4 puncte

Clasificarea este operaţia logică prin care noţiunile (obiectele) sunt ordonate şi grupate, după diferite criterii, în diferite clase (din ce în ce mai generale).

 Enumeraţi doi indicatori logici de concluzie. 6 puncte                                                    Oricare dintre : “aşadar”, “rezultă că”,  “deci”,  “prin urmare”, “atunci” etc.

 Definiţi conceptul de propoziţie compusă. 4 puncte

Propoziţia compusă se referă la acea  propoziţie care în structura sa cuprinde cel puţin o propoziţie simplă şi cel puţin o constantă logică.

 

 Enumeraţi doi indicatori logici de premise 6 puncte                                                                          Oricare dintre: “deoarece”, “pentru că”, “fiindcă” “dacă”, “întrucât” etc.

Definiţi conceptul de funcţie de adevăr. 4 puncte

Funcţia de adevăr reprezintă o propoziţie compusă privită din perspectiva valorii sale de adevăr (aceasta depinde de valoarea de adevăr a variabilelor propoziţionale şi de operatorii logici folosiţi)

 Numiţi cei doi termeni extremi din structura unui silogism 6 puncte                                     Termenul minor (subiectul concluziei); Termenul major (predicatul concluziei)

Definiţi conceptul de negaţie logică. 4 puncte

Negaţia unei propoziţii p, ~p(non-p) este falsă dacă şi numai dacă p este adevărată şi este adevărată dacă şi numai dacă p este falsă.

 

 Precizaţi două condiţii pe care trebuie să le îndeplinească o sumă de propoziţii pentru ca acestea să constituie un raţionament. 6 puncte

a) Unele propoziţii sunt date (premisele)

b) Din premise rezultă o propoziţie nouă numită concluzie

Definiţi conceptul de conjuncţie logică. 4 puncte

O conjuncţie este adevărată dacă şi numai dacă ambele propoziţii sunt adevărate în caz contrar (dacă cel puţin una din propoziţii est falsă), este falsă.

 

Enumeraţi două tipuri de raţionament după direcţia procesului de inferenţă între

general şi particular. 6 puncte

Raţionamente deductive; Raţionamente inductive;

 

 

Definiţi conceptul de disjuncţie neexclusivă. 4 puncte

Disjuncţia neexclusivă este falsă dacă şi numai dacă ambele propoziţii sunt false şi adevărată, dacă cel puţin una din propoziţii este adevărată.

 

 Numiţi cele două premise din structura unui silogism 6 puncte                                    Premisa majoră; Premisa minoră;

Definiţi conceptul de implicaţie. 4 puncte

Implicaţia este falsă dacă şi numai dacă antecedentul său este adevărat, iar consecventul este fals. În celelalte cazuri este adevărată.

 

 Menţionaţi două tipuri de demonstraţie în funcţie de procedeul utilizat 6 puncte       Demonstraţie intuitivă; Demonstraţie formalizată

Definiţi conceptul de echivalenţă. 4 puncte

Echivalenţa este adevărată dacă şi numai dacă propoziţiile au aceeaşi valoare de adevăr şi falsă, dacă propoziţiile au valori de adevăr diferite.

 

Enumeraţi două tipuri de demonstraţie indirectă. 6 puncte

Demonstraţie indirectă prin excludere; Demonstraţie indirectă prin absurd

 

Definiţi conceptul de lege logică. 4 puncte

Legea logică – formulă din logica propoziţiilor compuse care este adevărată pentru orice combinaţie de valori de adevăr ale variabilelor propoziţionale.

 

Menţionaţi două proprietăţi ale argumentelor nedeductive. 6 puncte                                        a) Caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută                  b) Caracterul probabil al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută.

 

 

Definiţi conceptul de formulă contingentă. 4 puncte

Formula contingentă este acea formulă din logica propoziţiilor compuse care este adevărată pentru anumite combinaţii de valori de adevăr şi falsă pentru alte combinaţii de valori de adevăr ale variabilelor propoziţionale.

 

 Enumeraţi două tipuri de demonstraţie în funcţie de întemeierea directă sau indirectă

pe experienţă. 6 puncte                                                                                             Demonstraţii deductive; Demonstraţii inductive.

Definiţi conceptul de formulă inconsistentă. 4 puncte

Formula inconsistentă este acea formulă din logica propoziţiilor compuse care este falsă pentru orice combinaţie de valori de adevăr ale variabilelor propoziţionale.

 

 Menţionaţi două tipuri de inducţie incompletă. 6 puncte

inducţie prin simplă enumerare; inducţia ştiinţifică.

 

 Definiţi conceptul de inferenţă deductivă. 4 puncte

Inferenţa deductivă este acea inerenţă în care, dintr-un număr de premise, este derivată o concluzie care este la fel de generală sau mai puţin generală decât premisele din care a fost obţinută.

 

 Enumeraţi două reguli de corectitudine a demonstraţiei referitoare la teza de

demonstrat. 6 puncte

a) Teza de demonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată

b) Teza de demonstrat trebuie să rămână aceeaşi pe tot parcursul demonstraţiei

Definiţi conceptul de inferenţă inductivă. 4 puncte

Inferenţa inductivă este acea inferenţă în care concluzia este mai generală decât premisele din care a fost obţinută.

 

 Enumeraţi două tipuri de demonstraţie prin reducere la absurd. 6 puncte

Reducerea la contradicţie; Reducerea la fals; Reducerea la autocontradicţie

 

Definiţi conceptul de inferenţă imediată. 4 puncte

Inferenţa imediată este acea inferenţă cu propoziţii categorice în care concluzia este derivată dintr-o singură premisă.

 

 Enumeraţi trei indicatori logici ai argumentării. 6 puncte                                               Oricare dintre: “întrucât”, “pentru că”, “dacă”,”prin urmare”, “în concluzie” etc.

Definiţi conceptul de inferenţă mediată. 4 puncte

Inferenţa mediată este acea inferenţă în care concluzia este derivată din mai mult de o premisă.

 

 Enumeraţi două reguli ale corectitudinii demonstraţiei referitoare la fundamentul

acesteia. 6 puncte                                                                                                      Argumentele demonstraţiei trebuie să fie adevărate.                                                              Demonstraţia argumentelor este independentă de demonstrarea tezei.

 

 

Definiţi conceptul de inferenţă validă. 4 puncte

Inferenţa validă este acel tip de inferenţă în care concluzia decurge cu necesitate din premise, întrucât premisele formează un temei suficient pentru susţinera acesteia. Din premise adevărate se obţine o concluzie adevărată.dacă inferenţa este validă.

 

 Enumeraţi trei indicatori logici, dintre care doi de concluzie şi unul de premisă. 6 p

Oricare dintre: ““atunci”, “rezultă că”, aşadar”, “prin urmare” etc. – pentru indicatori de concluzie.

Oricare dintre: “deoarece”, “penrtu că”, “întrucât”, “dacă” etc. – pentru indicatori de premise.

Definiţi conceptul de inferenţă nevalidă. 4 puncte

Inferenţa este nevalidă atunci când din premise adevărate se derivă o concluzie falsă.

 

 Enumeraţi două reguli ale demonstraţiei, dintre care una să se refere la teza de

demonstrat, iar cealaltă la fundamentul demonstraţiei. 6 puncte                                   Teza de demonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată.                                      Argumentele demonstraţiei trebuie să fie adevărate.

Definiţi conceptul de inferenţă ipotetică. 4 puncte

Inferenţa ipotetică este acel tip de inferenţă alcătuită din două premise şi o concluzie. Una dintre premise este o implicaţie, iar cealaltă este reprezentată de unul din termenii implicaţiei respective. Concluzia este reprezentată de celălalt termen al implicaţiei.

 

Numiţi două operaţii logice cu termeni. 6 puncte                                                              Definiţia; Clasificarea

Definiţi conceptul de inferenţă disjunctivă. 4 puncte

Inferenţa disjunctivă este acea inferenţă alcătuită din două premise şi o concluzie. Una din premise este o disjuncţie, iar cealaltă este reprezentată de unul din termenii disjuncţiei respective. Concluzia este reprezentată de celălalt termen al disjuncţiei.

 

Enumeraţi doi indicatori logici, dintre care unul de premisă şi unul de concluzie.6 p

Oricare dintre: “deoarece”, “pentru că”, “dacă” - pentru indicatori de premise;    

       Oricare dintre: “atunci”,” rezultă că”, “aşadar” etc – pentru indicatori de concluzie.

Definiţi conceptul de inducţie completă. 4 puncte

Inducţia completă este aceea în care sunt examinate toate cazurile particulare posibile din care se va infera concluzia, mai generală decât premisele. Premisele inducţiei complete se referă la o clasă cu un număr finit de elemente, astfel încât poate fi examinat fiecare,  iar concluzia reia informaţiile enunţate în premise. De aceea inducţia completă are o valoare de cunoaştere redusă .

 

Enumeraţi trei tipuri de propoziţii compuse. 6 puncte

După operatorul principal, pot fi: negaţie, conjuncţie, disjuncţie, echivalenţă

După valoarea de adevăr, pot fi: legi logice, expresii contingente, expresii  inconsistente. 

 

Definiţi conceptul de inducţie incompletă. 4 puncte

Inducţia incompletă este acea inferenţă în care sunt examinate doar o parte din cazurile posibile, din care se derivă o concluzie cu un grad mai mare de generalitate. Este numită şi inducţie amplificatoare.

 

Menţionaţi cele două elemente din structura unui raţionament. 6 puncte                     Premise şi concluzie.

Definiţi conceptul de inferenţă inductivă slabă. 4 puncte

Inferenţa inductivă slabă este aceea în care premisele sunt adevărate şi concluzia are o mică probabilitate să fie adevărată.

 

 Enumeraţi două tipuri de argumente deductive. 6 puncte                                              Argumente deductive imediate şi mediate.

 Definiţi conceptul de inferenţă inductivă tare. 4 puncte

Inferenţa inductivă tare este aceea în care premisele sunt adevărate, iar concluzia are mare probabilitate să fie adevărată.

 

 Numiţi cele trei elemente din structura unei definiţii. 6 puncte

Definit, definitor, relaţia de definire.

 

Definiţi conceptul de demonstraţie. 4 puncte

Demonstraţia este procesul logic prin care o propoziţie dată este conchisă numai din propoziţii adevărate.

 

 Numiţi cele trei elemente din structura unei clasificări. 6 puncte

Obiectul clasificării, clasele, criteriul de clasificare

 

Definiţi conceptul de teză de demonstrat. 4 puncte

Teza de demonstrat este o propoziţie concretă pe care o propunem şi pe care urmează să o argumentăm.

 

Precizaţi cele două elemente ale unui termen care se află într-un raport de dualitate.

Extensiunea şi intensiunea

 

Definiţi conceptul de fundament al demonstraţiei. 4 puncte

Fundamentul demonstraţiei este un ansamblu de premise din care urmează să conchidem teza.

 

Menţionaţi ordinea standard a propoziţiilor care compun un silogism. 6 puncte        Premisa majoră, premisa minoră, concluzia.

Definiţi conceptul de proces de demonstrare. 4 puncte

Procesul de demonstrare este raţionamentul sau ansamblul de raţionamente prin care deducem teza din premise

 

Enumeraţi două proprietăţi ale raţionamentelor nedeductive. 6 puncte                        Caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută.

Definiţi conceptul de demonstraţie intuitivă. 4 puncte

Demonstraţia intuitivă este acel tip de demonstraţie care se bazează pe relaţiile dintre termeni şi propoziţii, pe raţionamente eliptice, şi nu face apel la anumite reguli, ci se apelează la intuiţie care nu e un criteriu sigur.

 

Precizaţi două operaţii logice cu termeni. 6 puncte

Definirea şi clasificarea

Definiţi conceptul de demonstraţie formalizată. 4 puncte

Demonstraţia formalizată (axiomatizată) este acel tip de demonstraţie care se bazează pe simboluri şi reguli de operare cu aceste simboluri.

 

 Menţionaţi două caracteristici ale inducţiei complete. 6 puncte

Se aplică pe o clasă finită de obiecte; Fiecare obiect poate fi examinat individual

 

Definiţi conceptul de demonstraţie deductivă. 4 puncte

Demonstraţia deductivă este acel tip de demonstraţie în desfăşurarea căreia nu intervin direct date de experienţă.

 

Precizaţi două caracteristici ale inducţiei incomplete. 6 puncte

Caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută.

Caracterul probabil al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută.

Definiţi conceptul de demonstraţie inductivă. 4 puncte

Demonstraţia inductivă este acel tip de demonstraţie în desfăşurarea căreia intervin direct date din experienţă.

Precizaţi două caracteristici ale argumentelor deductive. 6 puncte                                 Concluzia este mai generală decât premisele.Se poate stabili adevărul concluziei în funcţie de valoarea de adevăr a premiselor.

Definiţi conceptul de demonstraţie directă. 4 puncte

Demonstraţia directă este fie inducţia completă, fie deducţia prin intermediul căreia din premise se derivă o concluzie.

Enumeraţi două proprietăţi ale raţionamentelor nedeductive 6 puncte                         Caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută. Caracterul probabil al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută.

Definiţi conceptul de silogism. 4 puncte

Silogismul este un argument în care din două premise (propoziţii categorice) care au un termen comun (M) se deduce drept concluzie o propoziţie care uneşte ceilalţi doi termeni, adică termenii necomuni din premise (S,P).

 

Enumeraţi două reguli ale corectitudinii în demonstraţie 6 puncte                                Teza de demonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată. Teza de demonstrat este cel puţin o propoziţie probabilă.

Definiţi conceptul de demonstraţie. 4 puncte

Demonstraţia este procesul logic prin care o propoziţie dată este conchisă numai din propoziţii adevărate.

Precizaţi cei doi termeni extremi din structura unui silogism. 6 puncte                        Subiectul concluziei, adică termenul minor şi predicatul concluziei, adică termenul major.

 

 

 

Definiţi conceptul de modus ponendo-ponens 4 puncte

Modus ponendo – ponens este un argument ipotetico- deductiv in care, prin premise, se afirmă     antecedentul, iar în concluzie se afirmă consecventul.inferenţa de acest fel are următoarea schemă

     logică:    p → q

        p

       _______

                q

Enumeraţi cele trei elemente pe care le presupune orice argumentare. 6 puncte

   Temeiul, teza, indicatorii argumentării

Definiţi conceptul de inducţie prin simplă enumerare. 4 puncte

Inducţia prin simplă enumerare este cea mai simplă formă de inducţie în care prin simpla trecere în revistă a unui număr cât mai mare de cazuri, din care niciunul nu contrazice rezultatul,  se inferează concluzia.

 Enumeraţi două reguli ale demonstraţiei, dintre care una să se refere la teza de

demonstrat, iar cealaltă la fundamentul demonstraţiei. 6 puncte                                    Teza de demonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată.  Argumentele demonstraţiei trebuie să fie adevărate.

Definiţi conceptul de inducţie ştiinţifică. 4 puncte

Inducţia ştiiţifică este o inducţie bazată pe reguli bine determinate, pe utilizarea observaţiei riguros organizate, a experimentului ştiinţific şi a unor metode speciale de cercetare inductivă (numite şi metode cauzale).

 

 Enumeraţi cele trei elemente componente din structura oricărei definiţii. 6 puncte Definit, definitor, relaţia de definire

Definiţi conceptul de evaluare a argumentelor. 4 puncte

Evaluarea argumentelor are în vedere stabilirea corectitudinii logice a argumentelor. In urma diferitelor metode de evaluare se va stabili validitatea sau nevaliditatea argumentelor.

 

Enumeraţi două tipuri de demonstraţie. 6 puncte                                                 Demonstraţie deductivă; Demonstraţie inductivă.

Definiţi conceptul de validitate. 4 puncte

Validitatea reprezintă o relaţie necesară între premisele şi concluzia unei inferenţe. Pe baza acestei relaţii, concluzia decurge în mod necesar din premise (premisele formează un temei suficient pentru  susţinerea concluziei). Validitatea nu depinde de valoarea de adevăr a premiselor şi concluziei, ci de alcătuirea inferenţei şi de respectarea legilor de raţionare. Poate fi obţinută o concluzie adevărată din premise adevărate, în urma unui raţionament nevalid, în mod cu totul întâmplător, sau poate fi obţinută o concluzie falsă în urma unui raţionament valid, dacă se porneşte de la premise false. Astfel, o concluzie sigur adevărată se poate obţine numai dacă se respectă concomitent două condiţii:

a) Condiţia formală (logică) reprezentată de validitatea raţionamentului; b) Condiţia materială reprezentată de adevărul prmiselor.

Enumeraţi două reguli ale demonstraţiei, dintre care una să se refere la teza de demonstrat, iar cealaltă la fundamentul demonstraţiei. 6 puncte

 Reguli referitoare la teza de demonstrat:                                                                                                             Teza de dmonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată;                                                                      Teza de demonstrat este cel puţin o propoziţie probabilă;                                                                Teza de demonstrat trebuie să rămână aceeaşi pe tot parcursul demonstraţiei               Reguli referitoare la fundamentul demonstraţiei:                                                                           Argumentele demonstraţiei trbuie să fie adevărate;                                                          Demonstraţia argumentelor este independentă de demonstrarea tezei;                               Demonstraţia trebuie să fie corectă.

Definiţi conceptul de clasificare. 4 puncte

Clasificarea este operaţia logică prin care noţiunile (obiectele) sunt grupate, după diferite criterii, în clase (din ce în ce mai generale)

Enumeraţi două tipuri de argumente deductive. 6 puncte

Agumentele deductive pot fi:  a)- imediate sau mediate; b)-valide sau nevalide

 

Definiţi conceptul de inducţie completă. 4 puncte

Inducţia completă este o inferenţă inductivă în care premisele şi concluzia se referă la o clasă cu un număr finit de elemente. Se analizează toate elementele clasei respective şi se constată că fiecare prezintă o anumită proprietate. Premisele afirmă prezenţa acestei proprietăţi pentru fiecare din elementele clasei. Pe această bază, se afirmă apoi, în concluzie, că proprietatea respectivă caracterizează întreaga clasă de elemente.

 

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive cu propoziţii categorice. 6 puncte

Agumentele deductive cu propoziţii categorice pot fi: imediate (conversiunea sau obversiunea) sau mediate (silogismul).

Definiţi conceptul de argumentare. 4 puncte

Argumentarea este o construcţie raţională formată din propoziţii numite argumente, premise sau temeiuri pe baza cărora se demonstrează sau se susţine o teză sau concluzie printr-un demers logic.

 

Enumeraţi două tipuri de erori în construirea argumentelor cu propoziţii compuse  Eroarea afirmării consecventului:

     p→q

                      q

                ____

                 P

          Eroarea negării antecedentului:

            p→q

          ~p

                _____

                     ~q

          Eroarea afirmării disjunctului:

            pVq

            p

                ------

                     ~q

Definiţi conceptul de demonstraţie. 4 puncte

Demonstraţia este procesul logic prin care o propoziţie este sustinută numai pe baza unor propoziţii adevărate.

 

 Enumeraţi două tipuri de raţionamente inductive. 6 puncte

Inducţia completă şi inducţia incompletă sau amplificatoare.

 

Definiţi conceptul de inferenţă. 4 puncte

Inferenţa este forma logică în cadrul căreia, pe baza unor propoziţii, numite premise se obţine o nouă propoziţie, numită concluzie.

 

Enumeraţi două tipuri de propoziţii logice. 6 puncte

Propoziţii categorice şi propoziţii compuse.

 

Definiţi conceptul de silogism. 4 puncte

Silogismul este inferenţa mediată în cadrul căreia concluzia se deduce pe baza a două premise care au un termen comun .

 

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive imediate. 6 puncte                       Conversiunea şi obversiunea.

Definiţi conceptul de definire. 4 puncte

Definirea termenilor este operaţia prin care se precizează sfera sau conţinutul unei noţiuni sau aria de aplicabilitate a unui nume.

 

Enumeraţi două tipuri de indicatori ai argumentării. 6 puncte                                        Indicatori de premise şi indicatori de concluzie

Definiţi conceptul de termen. 4 puncte

Termenul reprezintă o noţiune împreună cu numele acesteia

 

Enumeraţi două tipuri de operatori propoziţionali. 6 puncte                                           Operatorii propoziţionali pot fi oricare dintre: negaţie, conjuncţie, implicaţie, echivalenţă.

Definiţi conceptul de clasificare. 4 puncte

Clasificarea este operaţia logică prin care noţiunile (obiectele) sunt ordonate şi                                grupate, după diferite criterii în clase sau categorii din ce în ce mai generale.

 

 

 

Enumeraţi cele trei componente ale termenului. 6 puncte                                   componentele termenului sunt:                                                                                                 1.componenta lingvistică: cuvântul sau grupul de cuvinte;                                                             2.componenta cognitivă: noţiunea;                                                                                         3.componenta ontologică: mulţimea de obiecte.

 

Definiţi conceptul de raţionament inductiv. 4 puncte

Raţionamentul inductiv sau nedeductiv este raţionamentul în care concluzia este mai generală decât premisele din care a fost obţinută şi, chiar dacă premisele sunt adevărate, concluzia , rămâne, totuşi, probabilă.

 

Precizaţi două tipuri de propoziţii, în logică. 6 puncte                                                     Propoziţii categorice şi propoziţii compuse.

Definiţi conceptul de inferenţă deductivă mediată. 4 puncte

inferenţă deductivă este mediată atunci când concluzia este derivată din mai mult de o premisă.

 

Enumeraţi cele două elemente corelative din structura unui termen. 6 puncte Extensiunea şi intensiunea.

Definiţi conceptul de intensiune. 4 puncte

Intensiunea unui termen reprezintă totalitatea proprietăţilor ce caracterizează elementele care alcătuiesc extensiunea.

 

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive cu propoziţii compuse. 6 puncte          Inferenţe ipotetico-deductive sau inferenţe disjunctiv-deductive sau dileme.

Definiţi conceptul de demonstraţie formalizată. 4 puncte

Demonstraţia formalizată este o construcţie formală în care se are în vedere sistemul de simboluri şi regulile de operare cu aceste simboluri.

 

Enumeraţi două tipuri de formule cu propoziţii compuse în funcţie de rezultatul

calculului logic. 6 puncte

Formule valide, sau contingente, sau inconsistente

Definiţi conceptul de premisă. 4 puncte

Premisa este o propoziţie pe baza căreia într-un raţionament se întemeiază concluzia

 

Enumeraţi două tipuri de elemente structurale ale argumentării 6 puncte                    Teza şi temeiurile

Definiţi conceptul de concluzie. 4 puncte

Concluzia este propoziţia ce rezultă într-o inferenţă pe baza premiselor; este propoziţia care se întemeiază pe anumite premise.

 

Enumeraţi două elemente structurale ale definiţiei. 6 puncte                                          Definitul, definitorul, relaţia de definire

 

 

Definiţi conceptul de inferenţă deductivă. 4 puncte

Inferenţa deductivă este inferenţa în care concluzia este mai generală sau are acelaşi grad de generalitate cu premisele.

 

Enumeraţi două tipuri de operaţii logice cu termeni. 6 puncte                                        Definiţia şi clasificarea

Definiţi conceptul de inferenţă nedeductivă. 4 puncte

Inferenţa nedeductivă este acea inferenţă în care concluzia este mai generală decât premisele şi, prin urmare, chiar dacă premisele sunt adevărate, concluzia nu poate fi decât probabilă.

 

 Enumeraţi două reguli ale corectitudinii demonstraţiei referitoare la fundamental

acesteia. 6 puncte                                                                                                      Argumentele demonstraţiei trebuie să fie adevărate.                                                                                    Demonstraţia argumentelor este independentă de demonstrarea tezei.                                                          Demonstraţia trebuie să fie corectă.

Definiţi conceptul de extensiune. 4 puncte

Extensiunea termenului reprezintă totalitatea elementelor care se caracterizează prin proprietaţile ce alcătuiesc intensiunea termenului.

 

 Enumeraţi două tipuri de forme logice. 6 puncte                                                               Termenul, propoziţia sau inferenţa

Definiţi conceptul de implicaţie. 4 puncte

Implicaţia este operaţia logică prin care o propoziţie numită antecedent precede şi determină o altă propoziţie, numită consecvent. Implicaţia este falsă numai atunci când antecedantul este adevărat şi consecventul fals. În rest, implicaţia este adevărată.

 

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive după criteriul corectitudinii logice. 6 p

Inferenţe valide şi inferenţe nevalide

 

Definiţi conceptul de tautologie, în logică. 4 puncte

Tautologia reprezintă o expresie cu propoziţii compuse universale adevărate indiferent de valoarea de adevăr a variabilelor propoziţionale.

 

 Enumeraţi două elemente din structura silogismului. 6 puncte

Premisă majoră, premisă minoră, concluzie

 

Definiţi conceptul de definitor. 4 puncte

Definitorul sau „definiens” reprezintă acea componentă a unei definiţii care arată ce se spune despre definit (conţine note caracteristice din intensiune, elemente ale extensiunii, sau aria de aplicabilitate a uniui nume).

 

Enumeraţi două tipuri de conectori logici. 6 puncte                                                         Negaţie, conjuncţie, disjuncţie, implicaţie, echivalenţă

Definiţi conceptul de propoziţie categorică. 4 puncte

Propoziţia categorică este cea mai simplă propoziţie ce reflectă un singur aspect al unui raport dintre doi termeni.

 

Enumeraţi două tipuri de argumentare, în funcţie de numărul de raţionamente conţinute. 6 puncte

Silogism şi polisilogism

 

Definiţi conceptul de raţionament ipotetic. 4 puncte

Un raţionament ipotetic este un raţionament cu propoziţii compuse alcătuit din două premise şi o concluzie. Una dintre premise este o implicaţie, iar cealaltă premisă este reprezentată de unul din termenii implicaţiei respective. Concluzia este celălalt termen al implicaţiei.

 

 Enumeraţi două elemente din structura clasificării. 6 puncte                                        Elementele clasificării, clasele şi criteriul de clasificare

Definiţi conceptul de inferenţă deductivă validă. 4 puncte

Inferenţa deductivă validă este inferenţa în care concluzia decurge în mod necesar din premise. În cadrul inferenţei valide, deoarece premisele constituie un temei suficient pentru derivarea concluziei, din premise adevărate se obţine în mod necesar şi sigur, o concluzie adevărată.

 

Enumeraţi două caracteristici ale inducţiei incomplete. 6 puncte                                       a) Inducţia incompletă este un raţionament ipotetic deoarece, pe baza analizei unui număr oarecare de elemnte ale unei clase infinite, se enunţă o concluzie referitoare la întreaga clasă.                                   b) În inducţia incompletă premisele nu reprezintă un temei suficient pentru concluzie şi, de aceea, concluzia nu poate fi decât cel mult probabilă.

Definiţi conceptul de premisă minoră. 4 puncte

Premisa minoră este premisa care conţine termenul minor al unui silogism.

 

Enumeraţi două proprietăţi ale argumentelor inductive . 6 puncte                                             a) Concluzia are un caracter amplificator în raport cu premisele din care a fost obţinută.       b) Caracterul probabil al concluziei este determinat de faptul că premisele nu reprezintă un temei suficient pentru aceasta.

Definiţi conceptul de raţionament. 4 puncte                                                          Raţionamentul este forma logică în cadrul căreia pe baza unor propoziţii cunoscute, numite premise, se obţine o nouă proproziţie, numită concluzie..

 

 Enumeraţi două tipuri de argumente inductive. 6 puncte                                               Inducţie completă, şi inducţie incompletă (amplificatoare)

Definiţi conceptul de operator propoziţional. 4 puncte

Operatorii propoziţionali sau constantele logice sunt operaţii ce se aplică la valoarea de adevăr a variabilelor propoziţionale. Principalii operatori propoziţionali sunt: negaţia, conjuncţia, disjuncţia, implicaţia şi echivalenţa.

 

Enumeraţi două tipuri de demonstraţii, în funcţie de modul în care se sprijină pe

experienţă. 6 puncte                                                                                                  Demonstraţii deductive şi inductive.

Definiţi conceptul de formulă contingentă. 4 puncte

Formula contingentă este o formulă care poate fi adevărată sau falsă în funcţie de valoarea de adevăr a variabilelor propoziţionale

 Enumeraţi două tipuri de demonstraţii deductive 6 puncte                                Demonstraţie directă şi demonstraţie indirectă.

Definiţi conceptul de inferenţă deductivă imediată. 4 puncte

Inferenţele imediate sunt inferenţe cu propoziţii categorice alcătuite doar dintr-o singură premisă şi o concluzie, concluzia derivându-se în mod direct (imediat) din premisă prin reformularea acesteia.

 

Enumeraţi două reguli ale demonstraţiei, în raport cu teza de demonstrate 6 puncte Teza de demonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată.      Teza de demonstrat este cel puţin o propoziţie probabilă.  Teza de demonstrat trebuie să rămână aceeaşi pe tot parcursul demonstraţiei.

Definiţi conceptul de raţionament disjunctiv. 4 puncte

Raţionamentul disjunctiv este raţionamentul cu propoziţii compuse alcătuit din două premise şi o concluzie. Una dintre premise este alcătuită dintr-o disjuncţie, iar cealaltă este reprezentată de unul din termenii disjuncţiei respective. Concluzia este reprezentată de celălalt termen al disjuncţiei.

 

 Enumeraţi două elemente din structura unei demonstraţii. 6 puncte                            Teza de demonstrat (demonstrandum).         ;                                                                                                               Fundamentul demonstraţiei (principia demonstrandi) ;                                                                                                Procesul de demonstrare

Definiţi conceptul de demonstraţie directă. 4 puncte

Demonstraţia directă reprezintă orice tip de demonstraţie, inducţie completă, silogism sau raţionament cu propoziţii compuse, prin care se trece de la premise la concluzie în mod obişnuit

 

Enumeraţi două tipuri de inferenţe inductive, după numărul cazurilor examinate 6 p Inductia completă şi inducţia incompletă sau amplificatoare.

Definiţi conceptul de indicator de argumentare. 4 puncte

Indicatorii de argumentare reprezintă cuvinte sau expresii specifice care introduc premisele sau concluzia unui raţionament sau inferenţe

 

Enumeraţi două tipuri de raţionamente după direcţia procesului de inferenţă. 6 puncte

Raţionamente deductive şi nedeductive

 

Enumeraţi două tipuri de termeni din structura silogismului 6 puncte                          Termen major, termen minor şi termen mediu.

 Definiţi conceptul de formulă inconsistentă. 4 puncte

O formulă inconsistentă este o formulă cu propoziţii compuse universal falsă indiferent de valorile de adevăr ale variabilelor propoziţionale.

 

 Enumeraţi două tipuri de demonstraţie indirectă. 6 puncte                                Demonstraţie prin excludere, demonstraţie prin absurd, demonstraţie apagogocă, demonstraţie prin omposibil.

Definiţi conceptul de premisă majoră. 4 puncte

Premisa majoră a unui silogism este premisa care conţine termenul major (predicatul concluziei).

 

Enumeraţi cele două elemente din structura unei argumentări 6 puncte                      Teza de demonstrat sau concluzia şi temeiurile sau premisele.

 

Definiţi conceptul de termen major. 4 puncte

Termenul major este acel termen care joacă rol de predicat în concluzia unui silogism.

 

 

Enumeraţi două reguli ale demonstraţiei, în raport cu fundamentul demonstraţiei.

Argumentele demonstraţiei trebuie să fie adevărate.

 Demonstraţia argumentelor este independentă de demonstrarea tezei.                                            Demonstraţia trebuie să fie corectă.

 

Definiţi conceptul de argument nedeductiv slab. 4 puncte

Argumentul nedeductiv este un argument în care deşi se porneşte de la premise adevărate se ajunge la o concluzie cu un grad foarte scăzut de probabilitate. Deci, concluzia nu poate fi adevărată, ci probabilă

 

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive mediate cu propoziţii compuse 6 puncte         Inferenţe ipotetico-categorice inferenţe disjunctiv-categorice.

Definiţi conceptul de modus tollendo-tollens . 4 puncte

Conceptul de „modus tollendo tollens” desemnează un tip de inferenţă ipotetico-categorică, cu propoziţii compuse, alcătuită din două premise şi o concluzie. Una dintre premise este o implicaţie, iar cealaltă premisa este reprezentată de consecventul implicaţiei negat. Concluzia este reprezentată de antecedentul implicaţiei, tot însoţit de negaţie :

                                                p→q

                                                    ~q

                                               --------

                                               ~p

Enumeraţi două tipuri de demonstraţii, în funcţie de procedeul utilizat. 6 puncte                   Demonstraţie intuitivă şi demonstraţie formalizată.

Definiţi conceptul de termen minor. 4 puncte

Termenul minor reprezintă subiectul concluziei unui silogism, termen care se regăseşte într-una dintre premise, numită premisă minoră.

 

Enumeraţi două tipuri de argumente deductive ipotetice, cu două premise. 6 puncte Modus ponendo ponens ;      Modus tollendo tollens

 

Definiţi conceptul de termen mediu. 4 puncte

Termenul mediu este termenul comun celor două premise ale unui silogism.

 

Definiţi conceptul de „definiens”. 4 puncte

Conceptul de „definiens” reprezintă o componentă a unei definiţii care arată ceea ce se spune despre definit.

 

 Enumeraţi două tipuri de argumente nedeductive, după gradul de probabilitate al

concluziei. 6 puncte                                                                                                              Argumente tari şi argumente slabe.

 

Enumeraţi două tipuri de premise din structura silogismului. 6 puncte

Premisă majoră şi premisă minoră.

 

Definiţi conceptul de lege logică. 4 puncte

Conceptul de lege logică desemnează o expresie cu propoziţii compuse universal adevărată, indiferent de valoarea de adevăr a variabilelor propoziţionale. Mai este numită tautologie sau expresie validă.

 

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive, după numărul premiselor din care se

obţine concluzia. 6 puncte

Inferenţe imediate şi inferenţe mediate.

 

Definiţi conceptul de echivalenţă. 4 puncte

Echivalenţa este o operaţie cu propoziţii compuse care este adevărată numai dacă ambele propoziţii au aceeaşi valoare de adevăr şi este falsă numai dacă ambele propoziţii au valori de adevăr diferite.

 

Enumeraţi două tipuri de inferenţe mediate, după felul premiselor 6 puncte                Inferenţe ipotetico-categorice şi inferenţe disjunctivo-categorice

Definiţi conceptul de argument nedeductiv tare. 4 puncte

Argumentul nedeductiv tare este un argument nedeductiv în care din premise adevărate se obţine o concluzie cu o mare probabilitate de a fi adevărată.

 

Enumeraţi două tipuri de elemente prin care argumentarea este înţeleasă ca relaţie. 6p Argumentarea este o relaţie între două persoane dintre care una argumentează (locutor) şi cealaltă este persoana pentru care se argumentează (interlocutor).

Definiţi conceptul de teză. 4 puncte

Teza (concluzia) este propoziţia care rezultă pe baza temeiurilor (premiselor) unui argument (raţionament); propoziţia care se susţine sau se respinge.

 

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive. 6 puncte                                                  Inferenţe deductive mediate sau imediate; inferenţe valide sau nevalide.

 

Enumeraţi două deosebiri între inducţia completă şi cea incompleta 6 puncte                                                                                                                           

Premisele inducţiei complete enunţă prezenţa unei proprietăţi pentru fiecare din obiectele unei clase cu un număr mic sau finit de obiecte, ceea ce permite examinarea fiecăruia în parte. Apoi concluzia afirmă că proprieteatea respectivă caracterizează întreaga clasă . Inducţia incompletă (amplificatoare) se aplică unei clase cu un număr infinit de elemente. Premisele enunţă prezenţa unei proprietăţi pentru un număr oarecare de elemente ale clasei respective şi concluzia conchide cu privire la faptul că proprietatea respectivă careacterizează întreaga clasă infinită de obiecte.

                Concluzia inducţiei complete este o propoziţie sigur adevărată, în vreme ce   concluzia inducţiei incomplete nu poate fi decât, cel mult, probabilă, întrucât premisele nu formează un temei suficient pentru susţinerea acesteia.                                                                                                                            Inducţia completă are o valoare destul de redusă în cunoaştere întrucât concluzia nu face altceva decât să repete informaţia enunţată în premise, în vreme ce inducţia incompletă, deşi conduce la concluzii cel mult probabile, are o valoare cognitivă mare, fiind principala modalitate de progres în ştiinţele experimentale.

Definiţi conceptul de termen mediu. 4 puncte

Termenul mediu este termenul comun celor două premise ale unui silogism.

 

Enumeraţi două condiţii de raţionare ale inducţiei complete. 6 puncte                         Condiţiile de raţionare ale inducţiei complete sunt:

există o clasă de obiecte care are un număr finit de elemente

fiecare element al clasei poate să fie examinat individual

fiecare elment al clasei are o anumită proprietate

se conchide că întreaga clasă de obiecte are respectiva proprietate

 

Definiţi conceptul de inducţie incompletă. 4 puncte

Inducţia incompletă sau amplificatoare este acel tip de inducţie care, pe baza analizei unui număr finit de elemente ale unei clase formate dintr-un număr infinit de elemente, enunţă o concluzie referitoare la întreaga clasă. În acest caz, concluzia este cel mult probabilă.

 

Enumeraţi două elemente din structura unei contraargumentări. 6 puncte contraargumentarea conţine:                                                                                                                                                           1.o teză sau concluzie care se combate sau se respinge, formulându-se o nouă teză;                    2. temeiurile care se aduc în defavoarea tezei iniţiale, formulându-se noi temeiuri pentru a susţine o nouă teză.

 Definiţi conceptul de propoziţie categorică. 4 puncte

Propoziţia categorică este cea mai simplă propoziţie care exprimă un singur aspect al raporturilor dintre termeni.

 

 Enumeraţi două tipuri de argumente nedeductive. 6 puncte                             

Argumentele nedeductive pot fi:                                   -analogia sau inducţia 

 -argumente tari sau argumente slabe.

 

Alte Lectii din logica si argumentare

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]