Turismul – notiuni si definitii





Turismul – notiuni si definitii

Calatoriile si turismul reprezinta la ora actuala o piata globala, de dimensiuni uriase, unde se manifesta cererea consumatorilor pentru o imensa varietate de produse si servicii. Nu doar dimensiunile si ritmurile sale de crestere fac aceasta piata foarte atractiva, ci si potentialul sau de viitor, nici pe departe epuizat. Potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului (OMT), volumul fluxurilor turistice la nivel global va cunoaste o crestere de 27.6% in perioada 2004-2020, ajungand la circa 1.56 miliarde de turisti in anul 2020 (fata de 696 milioane in anul 2000).
Definirea turismului pentru scopurile acestei lucrari pleaca de la clasificarile de baza adoptate in 1963 si 1968 de Organizatia Mondiala a Turismului si utilizate in majoritatea statelor din lume. Aceste clasificari utilizeaza doua criterii: motivul sejurului si durata sejurului (sau voiajului).

Motivul sejurului este criteriul ce ne ajuta sa distingem grupurile de calatori care fac parte din categoria turistilor de cele care nu apartin acestei categorii.

  1. nu fac parte din categoria turistilor: muncitori straini, imigrantii, nomazii, refugiatii, pasagerii in tranzit precum si persoanele care presteaza o munca remunerata in zona avuta in vedere: diplomati, atasati militari, membrii ambasadelor sau consulatelor etc.
  2. fac parte din categoria turistilor persoanele care calatoresc in scopuri cum ar fi: petrecerea timpului liber, recreere, sport, mitinguri, congrese, studii, vizitarea rudelor si a prietenilor, afaceri, motive profesionale, tratamente medicale, pelerinaje s.a.m.d.

De asemenea, in categoria turistilor mai sunt inclusi membrii echipajelor mijloacelor de transport straine (avioane, nave) care apeleaza la serviciile de cazare si masa din locul unde se afla, precum si vizitatorii de scurta durata.
In anul 1963, OMT a propus clasificarea in sase grupe a motivelor pentru care oamenii fac turism, si anume:

  1. timp liber, odihna, vacante;
  2. vizitarea rudelor si prietenilor;
  3. afaceri, motive profesionale;
  4. tratament medical;
  5. pelerinaj si alte motive religioase;
  6. alte motive.

In 1968, OMT a propus o clasificare a turistilor in trei grupe, in urmatorul mod:

  1. turisti propriu-zisi, care calatoresc in timpul liber, de placere;
  2. turisti de afaceri, carora le sunt asimilati toti cei ce calatoresc din motive profesionale;
  3. alte categorii de turisti.

Durata sejuruluieste un criteriu cu ajutorul caruia putem identifica doua categorii de vizitatori:

  1. excursionisti (vizitatori care nu raman peste noapte);
  2. turisti propriu-zisi, adica vizitatori care stau cel putin o noapte in locul vizitat.

Pentru ca o persoana sa fie considerata vizitator intr-o tara, ea trebuie sa ramana in respectiva tara pe o perioada de cel mult un an; in caz contrar, ea va fi considerata rezident.
In limbajul curent legat de turism se folosesc o serie de termeni precum: recreere, calatorie, vizita, excursie. Sa vedem care este intelesul fiecaruia dintre ele, in spiritul definitiilor propuse de OMT.

Recreerea cuprinde toate activitatile pe care o persoana le intreprinde pentru refacerea capacitatilor sale fizice si psihice. Un fapt foarte important de subliniat este acela ca recreerea nu presupune in mod necesar turismul. O persoana poate gasi modalitati de recreere la domiciliu sau in imediata apropiere a acestuia.

Calatoria presupune deplasarea unei persoane, pe jos sau cu un vehicul de transport, intre doua locuri diferite. Sferele de cuprindere ale turismului si calatoriilor se suprapun in mare masura (nu fara motiv se vorbeste de “industria turismului si calatoriilor”).

Exista anumite categorii de calatori care nu pot fi considerati turisti (de exemplu, navetistii), dar este vorba de categorii cu o pondere redusa in totalul calatorilor.
Principalele variabile care sunt utilizate pentru descrierea unei calatorii sunt:

Descarca toata lectia

Alte Lectii din marketing

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]