Umanismul





Umanismul Miscarea culturala cunoscuta sub numele de Renastere sau Umanism s-a manifestat in secolele XIV–XV si XVI mai intai in Italia si apoi in intreaga Europa. Interes pentru stiinta, arta, pentru dezvoltarea armonioasa a spiritului uman, pentru eliberarea fiintei umane de orice constrangeri si manifestarea multilaterala. Redescopera filozofia antica, greaca si latina, la fel limbile respective. se dezvolta: filozofia, filologia, literatura, pictura, sculptura, arhitectura, astronomia. Increderea in ratiune, in valorile modelatoare ale culturii; armonie intre om si natura. In lupta impotriva dogmatismului, a fost ars pe rug, ca eretic, Giordano Bruno. Reprezentanti: In cultura universala: F. Petrarca, G. Boccaccio, Pico della Mirandola, Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti – Italia; F. Rabelais, P. Ronsard – Franta; Martin Luther – Germania; Thomas Morus, W. Shakespeare – Anglia; Erasmus din Rotterdam supranumit „printul umanismului“ – Tarile de Jos.

In cultura romana: Nicolaus Olahus – Transilvania, Stefan cel Mare, Neagoe Basarab, Constantin Brancoveanu; Udriste Nasturel, Nicolae Milescu, Simion Stefan, Dosoftei, Antim Ivireanu, Grigore Ureche, Miron Costin, Stolnicul Constantin Cantacuzino, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir. Ideile sustinute de cronicari: etnogeneza romaneasca (originea, romana, unitatea si continuitatea poporului nostru); lupta pentru independenta nationala; reflectia filozofica asupra conditiei omului – M. Costin, Viata lumii – tema fortuna labilis – fragilitatea fiintei umane. Permanente ale umanismului in cultura romana, dupa secolul al XVIII-lea: I.H. Radulescu, M. Kogalniceanu, N. Balcescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, Vasile Parvan, G. Calinescu.

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]