Unitati de relief Comparatii, Asemanari si Deosebiri

Unitati de relief Comparații - Asemănări - Deosebiri Subiectul al II-lea, subpunctul D
Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera G.
D. Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire corect formulată între relieful Grupei Nordice a Carpaților Orientali (Carpații Maramureșului și ai Bucovinei) şi relieful Subcarpaților Moldovei.
Pentru răspunsuri parţial corecte se acordă câte 1p.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri genetice de relief, orientarea culmilorşi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nuseparat. Pentru tratarea separată a celor două unităţi de relief se acordă jumătate din punctaj.
Nota 3: Se poate face referire la unităţile de relief respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă, fie cu denumirile lor reale.

(model de subiect bacalaureat 2020)

Răspuns: Trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A [relieful Grupei Nordice a Carpaților Orientali (Carpații Maramureșului și ai Bucovinei)] şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera G (relieful Subcarpaților Moldovei).

 

Grupa nordica a Carpatilor Orientali are altitudine mai mare (2303 m in Vf. Pietrosu Rodnei) decât în Subcarpații Moldovei (911m in dealul Plesu). Subcarpatii Moldovei s-au format prin cutarea usoară a straturilor în timp ce Grupa nordica a Carpatilor Orientali s-au format prin încrețire. In grupa nordică a Carpatilor Orientali este prezent relieful glaciar, acesta lipsind in Subcarpații Moldovei.

GEOGRAFIA ROMÂNIEI

COMPARAŢII ÎNTRE RELIEF 

Se compară:

• -Modul şi perioada de formare
• -Structură (roci)
• -Înălţimi
• -Forme (glaciare, carstice, vulcanice, conglomerat)-în munţi
• -Caracteristici ale reliefului (înclinare,etc.)-în podişuri, câmpii
• Suplimentar: Altitudine

♦	Grupa nordică a C. Orientali (Carpatii Maramuresului si Bucovinei)	Munții Făgăraș
Asemănări	-s-au format prin încreţire -s-au format în mezozoic -în structură au roci cristaline -au forme glaciare în M.Rodnei	-s-au format prin încreţire -s-au format în mezozoic -în structură au roci cristaline -au forme glaciare în toată grupa
Deosebiri	-fac parte din Carpaţii Orientali -şirul interior s-a format prin vulcanism -munţii vulcanici s-au format în neozoic -nu a avut loc mişcare de ridicare -în afară de roci cristaline sunt şi roci sedimentare şi vulcanice -au înălţimi mai reduse -sunt forme vulcanice în şirul interior -sunt forme carstice în şirul exterior -are depresiuni în interior	-fac parte din Carpaţii Meridionali -nu s-a format prin vulcanism -nu s-au format munţi în neozoic -în neozoic a avut loc o mişcare de ridicare în bloc -sunt numai roci cristaline -au înălţimi mai mari, peste 2000 m -nu sunt forme vulcanice -nu sunt forme carstice -are depresiuni doar la margini
Altitudine	Alt max :2303 m Pietrosul Rodnei	Alt max: 2544m- Vf. Moldovenu 2535m- Vf. Negoiu
♦	Munţii Bucegi Carp. Meridionali	Munţii Apuseni
Asemănări	-s-au format prin încreţire -s-au format în mezozoic -au roci sedimentare şi cristaline -au forme carstice	-s-au format prin încreţire -s-au format în mezozoic -au roci sedimentare şi cristaline -au forme carstice
Deosebiri	-s-au format numai prin încreţire -în neozoic a avut loc o mişcare de ridicare în bloc -nu au roci vulcanice -rocile sunt dispuse în bloc -sunt mai înalţi (peste 2500 m) -au forme glaciare -au forme în conglomerat (Babele,Sfinx) -nu au forme vulcanice -în interior nu are depresiuni	-au avut loc şi intrusiuni vulcanice (în Munţii Metaliferi) -nu a avut loc mişcare de ridicare în bloc -au şi roci vulcanice -rocile sunt amestecate „mozaic petrografic” -sunt mai puţin înalţi (1849 m) -nu au forme glaciare -nu au forme în conglomerat -au forme vulcanice („Detunata”) -pătrund între munţi „depresiuni golfuri”
Altitudine	Alt max: 2505 m-Vf. Omu	Alt.max:1800m Vf. Bihor
♦	Grupa Parâng	Munţii Apuseni
Deosebiri	-altitudine mai mare (2519 m In Vf. Parângul Mare) -s-a format prin încretire -este prezent relieful glaciar	-M-tii Apuseni (1849 m in Vf. Bihor) -s-au format si prin vulcanism -acesta lipsind (relieful glaciar) in M-tii Apuseni
Altitudine	Alt max: 2519m- Vf. Parangul Mare	Alt.max:1800m Vf. Bihor
♦	Depr. Colinară a Transilvaniei	Podişul Moldovei
Asemănări	-s-au format prin sedimentare -s-au format în neozoic -au fundament de roci tari -sunt roci sedimentare la suprafaţă-argilă, nisip, pietriş	-s-au format prin sedimentare -s-au format în neozoic -au fundament de roci tari -sunt roci sedimentare la suprafaţă-argilă, nisip, pietriş
Deosebiri	-nu este caracteristic calcarul -are înălţimi mai mari, până la 1000 m -înclinarea este de la est spre vest -are în adâncime „domuri” cu gaz metan -are în structură „cute diapire” cu sare -nu are forme numite „cueste” -are depresiuni la contactul cu munţi	-are în structură şi calcar -are înălţimi mai reduse -are înclinare de la nord spre sud -nu are „domuri” -nu are „cute diapire” -are „cueste”, formate în calcar -nu are depresiuni
Altitudine	Medie 400-600m, Max:1080m Dealul Biches (Subcarp.Trans) -Pod. Someselor 700m -Camp. Trans. 300-400m -Pod. Tarnavelor 500-600m	Max. 688m-Dealul Ciungi -Camp. Jijie(moldovei) 200-300m -Pod Sucevei 600-700m -Pod Barladului 400-500m
♦	Subcarpaţii Moldovei	Podişul Getic
Asemănări	-s-au format în neozoic -are în structură roci sedimentare -înclinarea generală este de la nord spre sud	-s-au format în neozoic -are în structură roci sedimentare -înclinarea generală este de la nord spre sud
Deosebiri	-s-au format prin încreţire -înălţimi mai mari -are ca forme de relief depresiuni subcarpatice şi măguri -nu are ca forme de relief „platforme”	-s-au format prin sedimentare -altitudini mai reduse -nu are ca forme de relief depresiuni subcarpatice şi măguri -are ca forme de relief „platforme”
Altitudine	Intre 600 – 1000m max 911m in dealul Plesu	Intre 600- 1000m, max 1018m in Magura Matau
♦	Câmpia Română (Câmpia Dunării)	Câmpia de Vest (Câmpia Tisei)
Asemănări	-s-a format prin sedimentare -s-a format în neozoic -sunt roci sedimentare (nisip, pietriş) -are loess -are dune de nisip (Câmpia Olteniei)	-s-a format prin sedimentare -s-a format în neozoic -sunt roci sedimentare (nisip, pietriş) -are loess -are dune de nisip (Câmpia Carei)
Deosebiri	-stratul de loess e foarte gros (40-50 m. în Câmpia Bărăgan) -înălţime medie mai redusă (80-90 m) -are înclinare N-S, mai spre est V-E -sunt „crovuri” în loess	-stratul de loess nu este gros -înălţime medie mai mare (100 m) -are înclinare E-V -nu sunt „crovuri
Altitudine	Max: peste 300m Medie 100- 200m	Max: 174m- Cp. Vingai Medie –aprox 100m
♦	Muntii Apuseni	Carpații Curburii
Asemănări	-s-au format in orogeneza alpina prin cutarea scoartei terestre -sunt prezente rocile sedimentare cutate (flis)	-s-au format in orogeneza alpina prin cutarea scoartei terestre -sunt prezente rocile sedimentare cutate (flis)
Deosebiri	-altitudinile sunt mai mari in Carpatii Curburii (1954 m in Vf. Ciuca)	-altitudine maximă de1849 m in Vf. Bihor

 

 

• Precizaţi trei deosebiri între relieful Munţilor Apuseni şi relieful Grupei Parâng.

Grupa Parang are altitudine mai mare (2519 m In Vf. Parângul Mare) decât M-tii Apuseni (1849 m in Vf. Bihor). Grupa Parâng s-a format prin încretire, in timp ce M-tii Apuseni s-au format si prin vulcanism. In grupa Parâng este prezent relieful glaciar, acesta lipsind in M-tii Apuseni.

 

• Precizaţi trei deosebiri între relieful Munţilor Banatului şi relieful Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali (Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei).

Grupa nordica a Carpatilor Orientali are altitudine mai mare (2303 m in Vf. Pietrosu Rodnei) decât M-ii Banatului (1446 m In Vf Semenic). Grupa nordică a Carpatilor Orientali este formata din trei siruri paralele, orientate NV-SE, dispunere ce nu se intâlneste in M-ii Banatului. In grupa nordică a Carpatilor Orientali este prezent relieful glaciar. acesta lipsind in M-ii Banatului.

 

• Deosebiri intre grupa muntilor Banatului si Carpatii Orientali (Grupa Nordica si Centrala)

Altitudinea maxima in Muntii Banatului este de 1447 m in Muntii Semenic, pe cand in Carpatii Orientali (Grupa Nordica si Centrala) altitudinea maxima este de 2303 m in muntii Rodnei. 
Muntii Banatului sunt alcatuiti din roci cristaline si sedimentare ( frecventa mare a
calcarelor) pe cand in Carpatii Orientali (Grupa Nordica si Centrala) apar 3 fasii de roci (cristaline, vulcanice si sedimentare)
In muntii Banatului apar depresiuni tectonice pe cand in Carpatii Orientali (grupa nordica si centrala) se intalnesc si depresiuni vulcanice.
In muntii Banatului predomina relieful carstic (pesteri, chei), pe cand in cealalta unitate apare o varietate a tipurilor de relief (relief vulcanic, glaciar, pe conglomerate, s.a).

 

• Precizaţi două asemănării şi o deosebire între relieful Grupei Retezat-Godeanu şi relieful Grupei Făgăraş.

Asemănări: In ambele grupe muntii s-au format prin cutarea scoartei terestre în timpul orogenezei alpine; in ambele grupe muntii sunt alcätuiti din sisturi cristaline; În ambele grupe se gasesc forme de relief glaciar; deosebirea: in grupa Fagaras altitudinea maxima este de 2544 m, iar in grupa Retezat-Godeanu altitudinea maxima este mai mica 2509 m (vf. Peleaga); in grupa Retezat-Godeanu sunt forme de relief carstic (în muntii din partea sudicã) care nu sunt specifice grupei Fagaras.

 

•  Podisul Moldovei și Podisul Getic

Deosebiri:
Podisul Moldovei se suprapune peste platforma est-europeana si este alcatuit din strate sedimentare ce inclina de la N-V la S-E.
Podisul Getic din punct de vedere genetic este un piemont
Asemanari:
Ambele unitati sunt alcatuite din roci sedimentare (pietrisuri, nisipuri, argile, marne) Prezenta reliefului structural (cueste)

 

•  Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcată, pe hartă, cu litera A şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera H. 

Carpatii Maramureșului si Bucovinei (Grupa nordica a Carpatilor Orientali și Grupa Retezat-Godeanu

Deosebiri: a) Carpatii MaramureuIui si Bucovinei (Grupa nordica a Carpatilor Orientali) au o altitudine mai redusă față de Grupa Retezat-Godeanu. b) Carpatii Maramuresului si Bucovinei (Grupa nordica a Carpatilor Orientali) sunt mai fragmentati, iar Grupa Retezat-Godeanu are o masivitate mai mare; o asemănare: ambele grupe s-au format prin incretirea stratelor scoartei în orogeneza alpină.

 

• Subcarpatii Moldovei și  Subcarpatii Curburii

Asemanari
Ambele unitati sunt situate la periferia arcului carpatic, fiind formate prin inaltarea
stratelor sedimentare
Ambele unitati sunt alcatuite din roci sedimentare (gresii, argile , marne, nisipuri), fapt ce duce la dezvoltarea proceselor de versant (pe argile) in cele 2 unitati
Deosebiri:
Prezenta vulcanilor noroiosi in Subcarpatii Curburii 
Prezența a 2 aliniamente de dealuri si 2 aliniamente de depresiuni in Subcarpatii
Curburii, In Subcarpatii Moldovei exista un singur aliniament de dealuri si un singur aliniament de depresiuni

 

•  Grupa Nordica a Carpatilor Orientali si Grupa Fagaras

Deosebiri:
Grupa Nordica este alcatuita din roci vulcanice, metamorfice si sedimentare pe cand grupa Fagaras este alcatuita din sisturi cristaline
In grupa nordica apar depresiuni vulcanice si culoare de vale ce dau grupei o fragmentare mare. Grupa Fagaras prezinta o masivitate ridicata din cauza sisturilor cristaline.
Asemanari:
In ambele unitati apare relieful glaciar,
Ambele unitati s-au format in timpul orogenezei alpine

 

•  Grupa Retezat si Grupa Muntilor Apuseni

Deosebiri
Prezenta reliefului glaciar in muntii Retezat
Altitudini mai mici in Apuseni (1849 m alt max) fata de 2509 m (alt max) in Retezat
Asemanari
Ambele unitati s-au format in timpul cutarilor alpine

 

•  Campia Romana si Campia de Vest

Comparatie
– Ambele campii, s-au format prin sedimentare si sunt alcatuite din campii inalte si campii joase.
– In ambele unitati apar dune de nisip (in Campia de Vest apar in Campia Carei iar in Campia Romana apar in Campia Olteniei).
– Campia Romana prezinta o inclinare de la Nord la Sud si de la Vest la Nord-Est.
– Campia de Vest are inclinare redusa spre Vest

 

• Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi relieful unităţii marcate cu litera C .

(Carpatii Moldo-Transilvani) și (Grupa Fagăraș)

 

Deosebiri: sunt determinate de modul de formare, alcătuirea petrografică, intensitatea agentilor care au determinat modelarea celor două regiuni montane respectiv Carpatii Moldo-Transilvani (D) si Grupa Fagăras (H). Analizate comparativ se poate constata: dacă in unitatea de relief cu litera D, relieful este dispus sub forma a trei siruri paralele, orientate pe directia NV-SE, diferentiate genetic si petrografic, în unitatea marcată cu litera H, relieful se caracterizează prin masivitate si dispunere transversală pe directia E-V; in unitatea D se intâlneste relief vulcanic, relief ce lipseste in unitatea H, in care caracteristic este relieful glaciar, care lipseste in unitatea D; altitudinile, in unitatea H depăsesc 2500 m (Vf. Moldoveanu — 2544 m), altitudinile fiind insa mult mai reduse in unitatea D, atingând doar 2100 m in Vãrful Pietrosu din Muntii Cãlimani.

 

• Deosebiri între Grupa Munţilor Făgăraş și Subcarpaţii Curburii

Deosebirile de relief între aceste două unităţi sunt fundamentale, pornind de la:
1. Tipurile de roci din care sunt formate: şisturi cristaline (predominante) şi calcare în Munţii Făgăraş spre deosebire de roci sedimentare (calcare, gresii şi argile în mod special,) în Subcarpaţii Curburii;
2. Altitudinea maximă a Munţilor Făgăraş este în vârful Moldoveanu – 2.544 m, pe când altitudinea maximă a Subcarpaţilor Curburii este în Măgura Odobeştilor – 997 m; 
3. Gradul de fragmentare al reliefului în Munţii Făgăraş este redus, deoarece masivul este compact, nestrăbătut transversal decât de Valea Oltului, cu altitudinile cele mai mari din întreaga ţară, pe când Subcarpaţii Curburii prezintă mari discontinuităţi prin prezenţa a două şiruri de depresiuni – submontane şi intracolinare, sunt fragmentaţi, de asemenea, de numeroase râuri transversale.

 

• Deosebiri între Carpații Meridionali la vest de Olt (Grupa Parâng Retezat-Godeanu şi relieful unităţii marcate cu litera ... Podișul Getic

Prima deosebire Modul de formare: Carpații Meridionali la vest de Olt s-au format prin încrețirea scoarței terestre în orogeneza alpină comparativ cu Podișul Getic care s-a format prin sedimentare.
A doua deosebire Altitudini: Unitatea de relief marcată pe hartă cu litera A prezintă altitudini de peste 2500 de metri, spre deosebire de unitatea de relief marcată pe hartă cu litera E care prezintă altitudini de 300-600 m, cu mult mai reduse față de unitatea A.
A treia deosebire: Tipuri genetice de relief: În unitatea A exista relief glaciar deoarece relieful glaciar apare la altitudini de peste 2000 m, spre deosebire de unitatea de relief marcată cu litera E unde există relief dezvoltat pe argile.

 

•  Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera ...şi relieful unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
• Carpatii Moldo-Transilvani și Muntii Poiana Ruscă

Deosebiri: Carpatii Moldo-Transilvani prezinta relief vulcanic care lipseste in Muntii Poiana Ruscă. Altitudinile sunt mai mari in Carpatii Moldo-Transilvani (2100 m Vf. Pietrosu din M-tii Călimani) decât în Muntii Poiana Ruscă (1374 m Vf. Pades), Asemănări: Cele două unităti de relief s-au format in orogeneza alpina prin cutarea scoartei terestre.

 

• Trei deosebiri între Grupa Centrală a Carpaților Orientali şi Carpatii Meridionali la vest de Olt

Grupa Centrală a Carpaților Orientali se caracterizează prin fragmentare accentuată iar Carpatii Meridionali prin masivitate; Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este alcătuita din roci vulcanice, sisturi cristaline si flis, dispuse pe siruri paralele, orientate NV-SE, iar Carpatii Meridionali la vest de Olt sunt alcătuiti din sisturi cristaline cu calcare pe margini; in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este reprezentativ relieful vulcanic iar in Carpatii Meridionali la vest de Olt reprezentativ este relieful glaciar; altitudinea maximă din Grupa Centrală a Carpatilor Orientali este de 2100 m în Vf. Pietrosul din Masivul Calimani, iar in Carpatii Meridionali la vest de Olt altitudinea maxima este de 2544 m în Vf. Moldoveanu din Masivul Fagaras.

 

• 2 deosebiri și o asemănare între relieful Delta Dunării și Câmpia Română

1.

Deosebiri: Altitudini: 12,4 m în Delta Dunării și peste 100m în Câmpia Română
Tip de relief: apar grindurile în Delta Dunării, iar în Câmpia Română relieful este neted
Asemănări: Mod de formare: Ambele unități s-au format prin depunere (de aluviuni, sedimentare).

2.

Deosebiri: în Delta Dunării există grinduri, iar in C. Olteniei lipsesc; C. Olteniei este formată din terasele Dunării si ale Jiului, iar Delta Dunării este o câmpie in formare. Asemănări: In ambele unitati de relief se întâlnesc dune de nisip.