Varianta 19 Tema banului intr-un text narativ: Enigma Otiliei de George Călinescu

Bacalaureat 2009: Varianta 19: Tema  banului într-un text narativ: Enigma Otiliei de George Călinescu

Tema banului sau a avariţiei este abordată mai ales de către scriitorii realisţi, ce urmareau să  redea cât mai fidel şi mai veridic societatea, relaţia dintre mediu şi individ,  consecinţele pe care le poate avea acesta asupra comportamentului şi  caracterului uman.
  În literatura franceză, cel care analizează urmările degradante ale dorinţei de înavuţire,  creând personaje memorabile, este Honore de Balzac.
  La noi, această  temă va fi în centrul unor opere literare ale scriitorilor clasici (“Moara cu  Noroc”, “Comoara” de Ioan Slavici, urmărite din perspectiva moralizatoare), dar  şi din literatura interbelică, semnificativ fiind romanul “Enigma Otiliei” de  George Călinescu.
  Apărut în 1938,  romanul ilustrează cu precădere programul estetic al lui Călinescu. În concepţia  criticului, un roman este viabil în măsura în care aduce existenţa unei lumi de  tipuri. În spirit clasicist, el pledează pentru căutarea permanentelor, pentru  fixarea universalului şi creează un roman pentru care alege deliberat formula  balzaciană. El reface clasicismul în sensul că deplasează elementele de viziune  şi de structură spre modernitate.
  În acest roman realist autorul încearcă să zugravească o frescă socială (mediul românesc  citadin, la începutul secolului al XX-lea) şi foloseşte ca sursă de inspiraţie  experienţa lui de viaţă şi pe a altora.
  Subiectul romanului este construit în functie de personajul  Felix Sima. Evenimentele sunt integrate în largul curs al istoriei unei moşteniri, conflictului romanului, în  această perspectivă, avându-şi izvorul în dorinţa de înavuţire agresivă a  clanului Tulea.
  Naratorul omniscient şi obiectiv creează un univers verosimil în care lumea reală este  reflectată ca într-o oglindă. Naratorul omniscient nu participă la evenimente  nici ca personaj, nici ca martor. Cel mai des, lumea este văzută prin ochii  protagonistului. De aceea, cititorul are acces la gândurile personajelor,  întelege mai bine felul în care acestea văd lumea.
   Acţiunea romanului cuprinde două planuri epice: cel  erotic, în care evoluează Otilia şi Felix, şi cel social legat de tema  moştenirii - mobilizarea clanului Tulea pentru a intra în posesia  averii lui Costache Giurgiuveanu. Intriga se  dezvoltă deci pe aceste două planuri care se întrepătrund.
              Tema principală este cea socială, cu două componente, ambele  balzaciene. Zugrăveşte o frescă socială a burgheziei bucureştene de la  începutul secolului al XX-lea, sub determinare social-economică. Imaginea  societăţii reprezintă fundalul maturizării unui tânăr care, înainte de a-şi  face o carieră, trăieşte experienţa iubirii şi a relaţiilor de familie.
  Tema iubirii nu ocupă un prim plan, dar creează această impresie deoarece dragostea este un  sentiment definitoriu pentru orice fiinţă. Cuplul Otilia-Felix se impune în  categoria eşecului provocat din interior. Femeia, surprinzător de matură, se  declară frivolă şi inferioară barbatului. Ea se opune căsătoriei, deşi  moştenirile ar fi asigurat un trai decent, pe motiv că i-ar  frâna cariera lui Felix. În realitate, Otilia  îşi apără libertatea şi îşi urmează natura.
  Tema moştenirii  aduce în prim plan problema banului, a averii, care influenţează adânca viaţă a  individului, îi conferă demnitate şi putere în raport cu semenii săi. Ca în  romanele lui Balzac, majoritatea personajelor urmăresc la modul obsesiv să  între în posesia unei moşteniri care să le schimbe destinul.
  Conflictul romanului se bazează pe relaţiile dintre cele două familii înrudite, care sugerează universul  social pentru tipurile umane realizate. O familie  este cea a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul  averii, şi Otilia Mărculescu, adolescenta orfană, fiica celei de-a doua soţii  decedate. Aici apare şi Felix Sima, fiul surorii bătrânului, care vine la  Bucureşti pentru a studia medicina şi se cazează la tutorele său legal, Moş  Costache. Un alt intrus în această familie este Leonida Pascalopol, prieten al  bătrânului, pe care afecţiunea pentru Otilia îl aduce în casa acestora.
  Cealaltă familie  în jurul căreia se organizează subiectul operei este familia surorii lui moş  Costache, Aglae. Familie înrudită şi vecină cu prima, ea aspiră la moştenirea  averii bătrânului.
  Istoria unei moşteniri  include două conflicte: primul este iscat în jurul averii bătrânului, iar al  doilea destramă familia Tulea din cauza interesului lui Stănică tot pentru  aceeaşi avere.
  Competiţia dintre  anumite personaje (adversitatea manifestată de Aglae împotriva orfanei Otilia)  este dată de dorinţa de înavuţire a familiei Tulea, mai exact a Aglaiei şi a  lui Stănica Raţiu. Scopul lor este de a dobândi banii, casa, acţiunile,  proprietăţile, lucrurile, pământul lui Costache Giurgiuveanu după ce acesta  moare şi a dobândi astfel un statut social mai bun. Şeful în familia Tulea este  Aglae, un personaj balzacian ce întruchipează dorinţa agresivă de îmbogăţire  pornită dintr-un instinct familial. Neavând încredere decât în avere, ea  desconsideră activitatea intelectuală, convinsă fiind că “cine citeşte prea  mult se scrânteşte”, iar “facultatatea este pentru băieţii de bani gata”. Sora  lui moş Costache împroaşcă fără reţinere cu duşmănie pe cei care ar putea să-i  lezeze intenţiile de a intra în posesia averii râvnite.
  Banul în societate este “zeul suprem”, o valoare într-o  societate degradată moral, de aici  rolul moştenirii în subiectul romanului dat.
  Competiţia pentru  moştenirea bătrânului avar este un prilej pentru observarea efectelor, în plan  moral, al obsesiei banului. Bătrânul avar, proprietar de imobile, restaurante,  acţiuni, nutreşte iluzia longevităţii şi nu pune în practică nici un proiect  privitor la asigurarea viitorului Otiliei, pentru a nu cheltui. Clanul Tulea  urmăreşte fiecare mişcarea a celor din casa bătrânului şi pun la cale planuri  strategice. Aglae asteaptă să-i moară fratele, îi asediază casa şi dă ordine  severe pentru a împiedica înstrăinarea oricărui obiect din proprietatea bătrânului.  Deşi are o afecţiune sinceră pentru fata, moş Costache amână înfierea ei, de  dragul banilor şi din frica de Aglae. Stănică Raţiu urmăreşte şi el, ca şi  Aglae, să parvină şi visează averea Clanului Tulea, dar sustrage banii lui moş  Costache.
  Lupta acerbă  pentru moştenire influenţează mai multe destine şi concentrează toate energiile  clanului Tulea, casa lui moş Costache este continuu supravegheată şi asediată  atunci când bătrânul se îmbolnăveşte. Atunci când suferă un puternic atac  cerebral, moş Costache se gândeşte mai serios la viitorul Otiliei şi-i  încredinţează lui Pascalopol trei bacnote pentru a le depune la banca în contul  “fe-fetiţei” lui, dar se răzgândeşte. În timpul celui de-al doilea atac al  bolii bătrânului, Stănică profită de absenţa lui Felix şi a Otiliei şi de  neatenţia Aglaiei şi fură banii bătrânului de sub salteaua pe care zăcea,  provocându-i moartea.
  Faţă de moştenire,  Felix, Otilia şi Pascalopol au o atitudine defensivă, în construcţia romanlui  fiind pusă în antiteza cu clanul Tulea şi Stănică Raţiu. Şi George Călinescu a  menţionat că Felix şi Otilia sunt, în roman, ”în calitate de victime şi termeni  angelici de comparaţie”.    
  Din acestă  perspectivă, romanul devine un tablou al moravurilor micii burghezii  bucureştene de la începutul secolului al XX-lea.
  Aspectele avariţiei,  lăcomiei şi parvenismului sunt supuse observaţiei şi criticii î în romanul  realist.
Specific operei balzaciene, şi în romanul “Enigma Otiliei” viaţa socială este studiată având permanent  viziunea unităţii ansamblului. În “Enigma Otiliei” Călinescu adoptă o  perspectivă de moralist clasic, o analiză la stadiul de observaţie a eticii  umane, pe care o diferenţiază pe tipuri.

Rezolvari variante 2009 Limba Romana -Subiectul III -

Proba scrisa la limba si literatura romana

Varianta 19

CERINTA: SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
  Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre tema banului/ a inavutirii/ a avaritiei,     reflectata intr-un text narativ studiat, pornind de la ideile exprimate in urmatoarea     afirmatie: „Magia banului, magnetismul aurului, superstitia averii sunt     poate cel mai raspandit motiv al zadarnic framantatei noastre vieti. [...] Pentru     bani se jertfeste totul: linistea, cinstea, iubirea proprie si a celorlati”.     (Mircea Florian, Arta de a suferi)
 
Nota! In elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ:     ipoteza, constand in formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la tema,     argumentatia (cu minimum 4 argumente/ rationamente logice/ exemple concrete     etc.) si concluzia/ sinteza. Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte,     iar pentru redactarea lui vei primi 14 puncte (organizarea ideilor in scris     – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilitati de     analiza si de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuatia     – 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea – 1 punct).
In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa     aiba minimum 2 pagini.

 Rezolvari variante 2009 Limba Romana -Subiectul III -

 

Alte Lectii din romana