Varianta 20 Conditia taranului intr-o opera epica: Morometii de Marin Preda, Ilie Moromete





 Bacalaureat 2009: Varianta 20: Condiţia  ţăranului într-o operă  epică: Moromeţii de Marin Preda,  Ilie Moromete


Până la apariţia romanului modern în literatura română, una dintre temele  dominante este cea rurală, prezentarea lumii satului românesc, fie în maniera  idilică (Duiliu Zamfirescu), fie în manieră realistă (I. Slavici, L. Rebreanu).  Într-o ţară în care civilizaţia tradiţională, arhaică, a dominat secole de-a  rândul, figura ţăranului a reprezentat o sursă de inspiraţie majoră. Ioan  Slavici, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Marin Preda sunt scriitorii care  oferă reperele unei tradiţii solide în evoluţia prozei româneşti de inspiraţie  rurală. În romanul “Ion” al lui Liviu Rebreanu, este prezentată drama unui  ţăran ardelean care trăieşte într-o societate pentru care pamântul e, mai mult  decât un mijloc de subzistenţă, un criteriu al valorii individuale. Condiţia ţăranului,  ilustrată în romanul “Ion”, îşi găseşte o replică peste timp în romanul “  Moromeţii”, al lui Marin Preda. Naturii primare, tumultuoase, a lui Ion i se  opune Ilie Moromete, “cel din urmă ţăran”, aşa cum l-a numit Nicolae Manolescu,  fire histrionică şi contemplativă care nu mai luptă pentru a stăpâni spaţial,  ci pentru a scăpa de teroarea timpului.
              Satul lui  Marin Preda din primul volum este un univers închis, refractar la noul ce vine  dinafară şi urmând ritmurile eterne  ale naturii, ciclurile biologice.
              Romanul  “Moromeţii”, de Marin Preda, a cărui  originalitate stă fără îndoială în noua viziune asupra lumii rurale, prezintă  povestea unei familii de ţărani din Câmpia Dunării, ce cunoaşte, de-a lungul  unui sfert de secol, o adânca şi mai ales simbolică destramare.
              Ilie Moromete  este unul dintre cele mai fascinante personaje din literatura noastră. Destinul său ilustrează o “temă  fundamentală”, şi anume dispariţia clasei ţărăneşti. Caracter puternic, natură  complexă, inteligenţă nativă, Ilie Moromete (al cărui prototip este Tudor  Calaraşu, tatăl autorului) “simbolizează lumea ţărănească şi valorile ei  durabile”. El este, în acelaşi timp, singurul ţăran filozof  din literatura română, frământările sale  despre soarta ţăranilor dependenţi de roadele pământului, de vreme şi de  Dumnezeu, fiind relevante pentru firea sa reflexivă. El este un om raţional în  ceea ce priveste atitudinea sa faţă de pământ. Spre deosebire de Ion al lui  Rebreanu, care era dominat de instinctul de posesiune, lăcomia pentru pământ, Moromete  nu este sclavul îmbogăţirii, ci pământul constituie pentru el simbolul  libertăţii materiale şi spirituale. Spre deosebire de ceilalţi ţărani, Moromete  nu are nimic de făcut atunci cand vecinii săi sunt în casă muncind, fiind  preocupaţi de problema supravieţuirii. Marin Preda face din ţăranul Moromete un  individ cu o viaţă psihologică normală, apt prin aceasta de a deveni un erou de  proză modernă, el creează un ţăran inteligent, în măsură să conştientizeze, în  modul său, dramele existenţei şi ale clasei sociale din care face parte.
              Pentru a  analiza acest personaj complex, trebuie observat contextul social în care se  petrece acţiunea romanului. Nicolae  Manolescu se întreabă daca Ilie Moromete “Nu cumva este el însuşi, în raport cu  ceilalţi protagonişti, un <>, o excepţie, un fel de ultim  mohican al acestei filozofii de viaţă de care s-a legat perpetuarea vechilor  valori ale satului românesc? Hotărât lucru, Moromete este <>, în acest roman al deruralizării satului. Ruptura se explică  tocmai prin schimbarea condiţiilor sociale. Colectivitatea din  <> era relativ omogenă, ca şi aceea din  <>, posedând structuri sociale stabile”. Există diferenţe  şi între lumea în care trăieşte Moromete şi satul lui Rebreanu, descris în  romanul “Ion”; astfel, relaţiile tradiţionale au fost înlocuite aproape în  totalitate de cele capitaliste, în ceea ce priveşte primul volum, şi de către  cele socialiste, în cel de-al doilea volum.. În acest context, “o tranziţie  atât de brutală şi de rapidă, într-un interval de timp atât de scurt, ca aceea  care se află în centrul Moromeţilor, provoacă destrămarea valorilor stabilite şi o anume  neîncredere firească în valorile noi” (N. Manolescu – “Arca lui Noe”).
              Schimbările la care este supus satul românesc în  această perioadă pot fi observate analizând cele două volume ale romanului;  astfel, primul volum înfăţişează lumea tatălui, cu aparenţele ei de stabilitate  şi ordine, cu seninătatea ei ce se apără de lovituri”, în timp ce al doilea  volum conturează lumea fiilor, neaşezată şi tulbure, în care irump la suprafaţă  forţe istorice, obscure, necanalizate şi primejdioase.  Munca nu mai constituie pentru ţăranii lui  Preda o plăcere şi agricultura “nu mai formează, ca pentru predecesori, imensul  centru de greutate al vieţii lor” (Valeriu Cristea). “ Din punct de vedere  sociologic, fenomenul moromeţian reflectă procesul îndelungat, dar inexorabil,  al deruralizării satului prin atragerea lui treptată în orbita industrializării  şi al civilizaţiei urbane”. (Valeriu Cristea).
              În urma  tutror schimbărilor suferite de  către satul românesc, s-a schimbat şi relaţia omului cu pamântul; această  relaţie a fost “desacralizată”.
   În  primul volum, înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, ţăranul este proprietar de pamânt, iar viaţa economică  ţărănească se bazează pe valorificarea prin comerţ a produselor obţinute de pe  urma acestuia. Moromete rămâne, în ciuda tuturor acestor factori, fidel  valorilor sale, neînţelegând multă vreme necestitatea acestei “negustorii”, pe  care o dispreţuieşte. “Moromete rămâne un nostalgic apărător al ordinii vechi.  Valorile de schimb au luat locul peste tot valorilor de întrebuinţare, dar  Moromete păstrează în sinea sa regretul după celelalte”. (Nicolae Manolescu).  Condiţia ţăranului se schimbă în cel de-al doilea volum, care prezintă situaţia  ţăranului după cel de-al Doilea Război Mondial; acesta este un ţăran  desproprietărit; instaurarea regimului comunist a adus cu sine colectivizarea,  un proces violent care a produs multe traume. În ciuda acestei “acţiuni de  remodelare a unei lumi vaste, de mult şi solid stabilite, sub influenţa  puternică şi crescândă, de gigantic magnet, a societăţii industriale.”,  Moromete îşi păstrează valorile intacte pe parcursul întregului roman. El va  avea intotdeauna aceleaşi principii, indiferent de situaţia în care va fi pus  şi de vremurile în care va trăi. Relevantă în acest sens este afirmaţia  autorului romanului, Marin Preda, în lucrarea sa “Creaţie şi morală” : “Părerea  mea e că un ţăran, chiar dacă ajunge doctor în filozofie, tot ţăran rămâne.  Ideea de familie, de pildă, va fi la el aceeaşi cu a unui ţăran. Despre  dragoste va gândi tot ca părinţii săi, despre cinste şi demnitate va avea  aceleaşi reprezentări, într-un cuvânt concepţia sa despre lume […] va fi una  ţărănească. Nu va exista manifestare a vieţii lui, poate chiar cotidiene, pe  care el să n-o judece cu ochii cu care a văzut odată o lume pe deplin formată,  cu metafizica ei…”


Rezolvari variante 2009 Limba Romana -Subiectul III -


Proba scrisa la limba si literatura romana

Varianta 20

CERINTA: SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
  Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre conditia taranului, reflectata intr-un     text narativ studiat, apartinand unui autor canonic (Liviu Rebreanu, Mihail     Sadoveanu sau Marin Preda).
 
  Nota! In elaborarea eseului, vei respecta structura textului     de tip argumentativ: ipoteza, constand in formularea tezei/ a punctului de vedere     cu privire la tema, argumentatia (cu minimum 4 argumente/ rationamente logice/     exemple concrete) si concluzia/ sinteza. Pentru continutul eseului vei primi     16 puncte, iar pentru redactarea lui vei primi 14 puncte (organizarea ideilor     in scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilitati     de analiza si de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte;     punctuatia – 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea – 1 punct).
  In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa     aiba minimum 2 pagini.


 Rezolvari variante 2009 Limba Romana -Subiectul III -

 

Alte Lectii din romana

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]