„Romanul tradiţional zugrăveşte o lume omogenă şi raţională, în care valorile obştei se dovedesc în stare să le integreze pe cele individuale, morala tuturor triumfă de obicei asupra moralei unui singur" (N. Manolescu - „Arca lui Noe").
Publicat în foileton în 1894 şi în volum în 1906, romanul „Mara" este un roman social, obiectiv, realist, tradiţional. Tema romanului este prezentarea vieţii lumii ardeleneşti situate între Lipova şi Arad, între sfârşitul secolului al XlX-lea şi începutul sec. al XX-lea.
Considerat de G. Călinescu „aproape o capodoperă, acest roman are ca subtemă familia, De tip monoparental, familia Marei este constituită din mamă şi doi copii: Persida şi Trică: „Mara, săracă, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi copii.
La rândul său, romanul „Moromeţii" estre, aşa cum sugerează titlul, romanul unei familii. Ilie Moromete are statutul de „pater familias" (este capul familiei), fiind foarte autoritar. Structurat în două volume (primul publicat în 1955, iar al doilea în 1967), romanul „Moromeţii" are ca temă prezentarea lumii rurale în conflict cu timpul care, la început, „avea cu oamenii nesfârşită răbdare". Satul din Câmpia Dunării este reprezentat, în miniatură, prin imaginea familiei lui Ilie Moromete. Aceasta este formată din: tatăl autoritar, soţia supusă - Catrina, copii din prima căsătorie: Paraschiv, Nilă, Achim şi ceilalţi: Tita, Ilinca, Niculae.
In viziunea lui Slavici, Mara reprezintă prototipul femeii puternice, asemenea Victoriei Lipan din romanul „Baltagul" de M. Sadoveanu. Este autoritară, harnică, credincioasă: „Muiere, mare, sănătoasă, greoaie şi cu obrajii bătuţi de soare, de ploi şi de vânt. Mara stă ziua sub şatră, în dosul mesei pline de poame şi de turtă dulce". Mara este responsabilă de soarta copiilor ei, care are conştiinţa datoriei, este mândră de Persida şi de Trică: „Tot n-are nimeni copii ca mine!" Este muncitoare, calculată, preocupată excesiv de agonisirea banilor, acest personaj fiind construit din lumini şi umbre, întrucât este caracterizată de [...] propoziţia aceea de zgârcenie şi de afecţiune maternă, de hotărâre bărbătească şi de sentiment al slăbiciunii femeieşti"(G.Călinescu).
Persida este „[...] o Mară juvenilă, pe cale de a lua cu vârsta obiceiurile şi înfăţişările mamei sale." (N. Manolescu)
Trică este ambiţios, cinstit, perseverent, respectându-şi linia destinului, ajungând maestru cojocar în breasla lui Bocioacă.
Dacă Mara este autoritatea însăşi, familia fiind coordonată pe linie feminină, în romanul lui Marin Preda, Ilie Moromete este situat în centrul acesteia (el se află la masă „deasupra tuturor"), iar în jurul lui gravitează celelalte personaje. Imaginea familiei este construită pe baza unor conflicte centrale: cel dintre Ilie Moromete şi Catrina (pentru că nu-i ţine promisiunea faţă de soţie referitoare la întocmirea actelor pe casă); cel dintre Ilie Moromete şi Niculae (determinat de perceperea diferită a nevoii de a studia), dintre acesta şi fiii lui care vor pleca la Bucureşti, abandonând viaţa satului. Comunicativ în rândul sătenilor, dar necomunicativ în familie, Ilie Moromete este adeptul unei mentalităţi conservatoare, opuse mentalităţii fiilor săi, ceea ce ilustrează conflictul dintre generaţii.
Tăierea salcâmului, secvenţa antologică în acest roman, este determinată de nevoia familiei de a-şi achita datoriile, fapt înţeles numai de Moromete. Scena de inspiraţie biografică, anunţă destrămarea familiei, întrucât salcâmul este un centru al lumii, respectiv al familiei („axis mundi").Destrămarea familiei naşte o dramă a personajului care devine un introvertit, se izolează, căutând un refugiu salvator.
In mod similar, Mara nu comunică în familie, nu este preocupată de dorinţele copiilor, nu este o mamă apropiată, ci, dimpotrivă, are o autoritate de tip masculin. Familia este construită pe legi nescrise, stricte, de natură morală, iar nerespectarea acestora aduce cu sine sancţionarea. Scriitor moralist, Slavici îşi pedepseşte personajele pentru nerespectarea unor legi morale şi sociale ce susţin şi asigură un echilibru interior al societăţii. încălcarea lor atrage cu sine un dezechilibru ce desfiinţează unitatea şi armonia.
Fiind un roman de formare („bildungsroman"), opera urmăreşte, prin derularea faptelor, maturizarea celor doi copii. Astfel, Persida, încălcându-şi destinul şi, de asemenea, legile morale şi sociale, se căsătoreşte cu Naţl, formând o nouă familie. Spre deosebire de familia Marei, care respectă canoanele societăţii, familia Persidei s-a format pe baza libertăţii individuale, în ciuda diferenţelor etnice şi religioase dintre cei doi. Iubirea a fost principiul fondator, dar forţa destinului şi cea a legii morale se dovedesc mai puternice, intransigente. Naşterea copilului este un factor de echilibru ce determină recuperarea armoniei familiale.
In concluzie, familia lui Moromete s-a destrămat din cauza inexistenţei unui ideal comun, iar cea a Marei s-a reconstituit prin intermediul Persidei însă, nerespectarea legilor nescrise ale societăţii determină sancţionarea, dezechilibrul familie.
Din punct de vedere artistic, cele două romane aparţin aceluiaşi curent literar, respectând principiile estetice ale realismului, tehnicile narative utilizate sunt tradiţionale, iar viziunea asupra lumii este moralizatoare, având ca scop susţinerea unui principiu ordonator de viaţă.
Acesta se defineste ca un ax ce sustine o existenta ancestrala a individului:"Colectivitatea face legea pe care individul e tinut sa o respecte" (N.Manolescu).
Rezolvari variante 2009 Limba Romana -Subiectul III -
Proba scrisa la limba si literatura romana
Varianta 25
CERINTA: SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini in care sa prezinti, comparativ, aceeasi tema literara (de exemplu: istoria, familia, iubirea, banul etc.), tratata in doua texte narative diferite. In redactarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
- prezentarea temei si a modului in care aceasta este tratata in fiecare dintre operele alese;
- ilustrarea comparativa a patru asemanari si/ sau deosebiri intre cele doua texte narative, sub aspectul structurii si al compozitiei (de exemplu: constructia subiectului, actiune, conflict, personaje, titlu, incipit, final, relatii spatiale si temporale, tehnici narative etc.);
- relevarea a doua asemanari si/ sau deosebiri in constructia personajului principal/ a personajelor principale din cele doua texte narative, prin referire la tema sau la curentul literar/ la ideologia literara/ la viziunea autorilor asupra conditiei umane/ la mesajul transmis;
- exprimarea unei opinii argumentate in privinta asemanarilor si deosebirilor dintre cele doua texte, din perspectiva realizarii lor artistice.
Nota! Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarii este la alegere.
Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor in scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilitati de analiza si de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuatia – 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea – 1 punct).
In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 2 pagini.
Rezolvari variante 2009 Limba Romana -Subiectul III -
