VARIANTA DE REZERVĂ BACALAUREAT 2015 SESIUNEA AUGUST - SEPTEMBRIE LA ISTORIE
Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – proba scrisă la disciplina Istorie.
VARIANTA 3. Varianta aleasa de Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS) pentru examenul național de Bacalaureat 2015, sesiunea august-septembrie, ca varianta de rezervă.
În cadrul examenului de bacalaureat 2015, Istoria are statutul de disciplină obligatorie, fiind susţinută la proba E. c) în funcţie de filieră, profil şi specializare.
Varianta de rezerva la Istorie Bacalaureat 2015 sesiunea august-septembrie (*pdf)
Varianta de rezervă la Istorie - Examenul de Bacalaureat 2015,
sesiunea august-septembrie
Varianta 3
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională- profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Introducerea în titulatura domnilor înaintea numelui lor a cuvântului Io,prescurtarea de laIoannes, «cel ales de Dumnezeu», afirmă răspicat sursa divină a puterii domneşti. Această calitate, domnii o dobândeau prin ceremonia religioasă a ungerii şi încoronării [...]. Cooperarea dintre puterea centrală şi Biserică, una dintre realităţile majore ale sistemului politic al Ţării Româneşti şi Moldovei, încă din vremea constituirii statelor, a avut în această ceremonie de tradiţie bizantină expresia ei simbolică supremă.
Domnia era ereditară în familia domnitoare, regulă adoptată probabil odată cu constituirea statelor şi a cărei aplicare a dat naştere dinastiilor celor două ţări [...]: descendenţa lui Basarab în Ţara Românescă şi cea directă sau indirectă a lui Bogdan în Moldova [...].
Principala afirmare a puterii centrale şi a tendinţei ei de a controla efectiv teritoriul ţării s-a manifestat, fireşte, în domeniul stăpânirii pământului, cea mai de seamă sursă de avuţie şi putere. În ambele principate, domnii stăpâneau, pe lângă domeniul propriu, întinse teritorii care ţineau de prerogativa domniei: teritoriul care nu se afla în mâinile stăpânilor de pământ laici şi ecleziastici, pământ pustiu [...]; teritoriul oraşelor în care puteau institui târguri şi iarmaroace, importantă sursă de venituri percepute prin taxe; întinderi mari de terenuri şi păduri rezervate în general pentru vânătorile domneşti.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României )
B. „Indiciul cel mai sigur al gradului înalt de dezvoltare a puterii domniei a fost remarcabila forţă militară a Ţării Române şti şi Moldovei [...] şi excepţionala eficacitate a politicii lor externe. Sub Mircea cel Bătrân, Ţara Românescă cunoaşte cea mai mare întindere teritorială pentru că domnul nu numai că şi-a consolidat stăpânirile din Transilvania, obţinute ca feude din partea regalităţii ungare, dar a cuprins şi Dobrogea sub autoritatea sa. Forţa militarăa lui Alexandru cel Bun i-a permis domnului să împiedice imixtiunea puterilor străine, îndeosebi a Regatului Ungar, care, prin Tratatul de la Lublau, încheiat între Sigismund de Luxemburg şi Vladislav Jagiello, preconizase împărţirea ţării între Ungaria şi Polonia (1412). Domnul Moldovei şi-a consolidat legătura cu Polonia datorită sprijinului eficace pe care i l-a acordat în două rânduri împotriva cavalerilor teutoni: la Grünwald (1410) şi la Marienburg (1422).
Consolidarea şi afirmarea celor două ţări s-a reflectat pe plan extern; cardinalii reuniţi în 1408 la Pisa pentru a pregăti un conciliu general, cu participarea lumii ortodoxe, s-au adresat şi domnilor Ţării Româneşti şi Moldovei, situându-i îndată după împăratul Bizanţului în ierarhia politică a Orientului.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României )
|
|
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: |
|
|
|
1. |
Numiţi un domnitor român precizat în sursa B. |
2 puncte |
|
|
2. |
Precizaţi, din sursa A, o informaţie referitoare la caracterul ereditar al domniei. |
2 puncte |
|
|
3. |
Menţionaţi două state medievale la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B. |
6 puncte |
|
|
4. |
Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că puterea centrală colaborează cu Biserica. |
3 puncte |
|
|
5.
|
Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). |
7 puncte |
|
|
|
|||
|
6.
|
Prezentaţi alte două acțiuni militare sau diplomatice la care participă românii în secolul al XV-lea, în afara celor la care se referă sursa B. |
6 puncte |
|
|
|
|||
|
7. |
Menționați o constantă în desfășurarea conflictelor militare la care participă românii în secolul al XIV-lea. |
4 puncte |
|
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„O măsură a influenţei crescânde a Germaniei în România […] a fost tratatul economic încheiat între cele două ţări la 23 martie 1939. Valabil timp de cinci ani, acesta asigura o legătură mai strânsă între economiile celor două ţări prin planificare, coordonare şi companii mixte. […] Principala sarcină a companiilor mixte era de a dezvolta resursele minerale ale României – cupru, crom, mangan şi în special petrol. Interesul crescut al Germaniei faţă de petrolul românesc era legat de pregătirea pentru război şi de nevoia de a deveni independentă de livrările de dincolo de ocean, care puteau fi întrerupte de o blocadă britanică. [...]
Guvernul român nu-şi pierduse încă speranţa în Occident. În a doua jumătate a lunii martie 1939 el a cerut insistent Marii Britanii şi Franţei să anunţe public că nu vor mai tolera modificări de graniţe în Europa de Estşi vor veni în ajutorul fiecărei ţări angajate în apărarea independenţei sale. La 13 aprilie [...] Marea Britanie şi Franţa au promis să ajute România să reziste oricărei ameninţări la adresa independenţei sale. În ciuda caracterului limitat al garanţiilor britanică şi franceză– ele se refereau la independența României și nu la integritatea sa teritorială-, cercurile politice din Bucureşti le-au întâmpinat ca pe un semn că puterile occidentale şi-au abandonat în sfârşit politica de conciliere.
Pactul de neagresiune din 23 august 1939 încheiat între Germania şi Uniunea Sovieticăa venit ca un şoc pentru conducătorii României, pentru că ei îşi bazaseră politica externă pe presupunerea că exista o ostilitate profundă între nazism şi comunism. Acum ei se simțeau mai lipsiți de siguranță ca oricând [...]. Carol al II-lea și miniștrii săi au acceptat ceea ce era evident: politica externă a anilor ’20 și ’30 care se bazase pe un sistem de alianțe interconectate sprijinit de Franța și pe afilierea la acorduri internaționale, care promovau securitatea colectivă, nu mai putea să apere frontierele României.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României )
|
|
|
|
||||
|
1. |
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: |
2 puncte |
|
|||
|
Numiţi conducătorul României precizat în sursa dată. |
|
|||||
|
2. |
Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. |
2 puncte |
|
|||
|
3. |
Menţionaţi cele două state totalitare, la care se referă sursa dată. |
6 puncte |
|
|||
|
Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la tratatul economic încheiat de România. |
6 puncte |
|
|||
|
|
||||||
|
5. |
Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relaţia României cu statele occidentale democrate, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. |
10 puncte |
|
|||
|
6. |
Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia acțiunile desfășurate în România postbelică au favorizat instaurarea regimului politic totalitar. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) |
10 puncte |
|
|
SUBIECTUL al III-lea |
(30 de puncte) |
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, având în vedere:
- menţionarea a două cauze ale constituirii statului român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
- prezentarea unei caracteristici a Constituției din 1866;
- menţionarea a două fapte istorice desfășurate de România în cadrul „crizei orientale” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și precizarea unei asemănări între aceste fapte istorice;
- formularea unui punct de vedere referitor la participarea României în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat,structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
