VARIANTA DE REZERVĂ BACALAUREAT 2014 SESIUNEA IUNIE - IULIE, LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, PROFIL REAL ȘI FILIERA TEHNOLOGICĂ
Examenul de bacalaureat naţional 2014 - Proba E. a) – 30 iunie 2014 Limba şi literatura română - Varianta 1
Filiera teoretică – Profil real; Filiera tehnologică;
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
VARIANTA 1. Varianta aleasa de Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS) pentru examenul național de Bacalaureat 2014, sesiunea iunie - iulie, ca varianta de rezervă.
În cadrul examenului de bacalaureat 2014, Limba şi literatura română are statutul de disciplină obligatorie, fiind susţinută la proba E. a).
Varianta de rezervă Limba şi literatura română
sesiunea iunie-iulie
Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba E. a) – 30 iunie 2014 Limba şi literatura română
Varianta 1
Filiera teoretică– Profil real; Filiera tehnologică;
Filiera vocaţională– Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
|
SUBIECTUL I |
(30 de puncte) |
|
Citeşte următorul text: |
|
SCENA XVII
VICTORIA, GALAN
În cursul scenei se înserează treptat. O clipă Victoria și Galan zâmbesc, privind după cei ce au ieșit
GALAN: [...] Eu te cunosc de șapte ani, doamnă,și de șapte ani te ador!
VICTORIA (iar cu ironie): Iubirea d-tale exagerează! ... Acum șapte ani de-abia soseam aci, obiată institutoare în căutarea unui post ...
GALAN (tot mai cald): Da ... întocmai ... Pe-atunci eram și eu un biet impiegat cu optzeci de lei pe lună și așteptam toate trenurile visând iubiri mândre și pasionate ... Apoi tot așteptând zadarnic, într-o bunăzi de iulie – vezi, țin minte și luna – am văzut coborând dintr-un vagon de clasa a treia o fetiță frumoasă, micuță, drăgălașă, care m-a întrebat sfioas ă: „Te rog, domnule, unde vine aici primăria?” M-am zăpăcit, am bâlbâit ceva, i-am arătat calea și am rămas cu ochii pierduți în urma ei care pășea mărunt și elegant pe aleea ce duce de la gară în oraș, cu un geamantănaș de mucava în mâna stângă...
VICTORIA (fărăzeflemea): Fetița eram eu ...
GALAN (simplu): Erai d-ta ... Pe urmă te-am pierdut vreo două luni ... Într -o dimineață însă,mergând spre gară, te-am întâlnit din nou, pe trotuar, aproape de școala comunală. Vai, cum îmi bătea inima! ... Am ridicat pălăria instinctiv, iar d-ta mi-ai aruncat o privire supărată și ... ai întors capul ...
VICTORIA: Dacă nu te cunoșteam?!
GALAN: Adică nu mă recunoșteai ... Pe urmă o elevă grăbită, întârziată, mi-a spus cum techeamă, adăugând că ești un înger ...
VICTORIA (zâmbind, cu ușoară protestare): O, înger ...
GALAN: Ba da ... De altfel și în sufletul meu erai înger, cu toate că ai întors capul când te- am salutat ... Pe urmă eu te-am văzut de multe ori, dar dumneata nu m-ai văzut niciodată. Treceai pe lângă mine ca pe lângă un stâlp de felinar. Apoi, într-o zi nenorocită, am auzit căte măriți cu unul de la primărie ... cu unul mititel și umil ca și mine ...
VICTORIA: Pe care însă îl cunoșteam … […]
GALAN: Apoi iar nu te- am mai văzut decât de departe ... Apoi a venit războiul și nu te-am mai văzut deloc ... Apoi d-ta te-ai făcut primăreasă* și eu un biet șef de gară; d-ta parcă te făceai mai frumoasă, iar eu te iubeam mai mult ... Dar, fiindcă eram prost și timid, n-am îndrăznit niciodatăsă-ți spun că te iubesc ... Și, ca să mă răzbun, mi-am încercat norocul aiurea ...
VICTORIA: Ți-ai făcut o reputație nesuferită, adevărat!
GALAN: Da, pentru că am avut succes ... De, doamnă, azi suntem la preț și noi, bieții șefi de gară!
(Liviu Rebreanu, Plicul)
*primăreasă, s.f. – soția primarului
Redactează pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
|
1. |
Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: timid şi norocul. |
2 puncte |
|
|
2. |
Explică rolul cratimei în secvenţa: Pe-atunci eram și eu un biet impiegat […]. |
2 puncte |
|
|
3. |
Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul inimă. |
|
|
|
4. |
Precizează două motive literare, prezente în textul dat. |
2 puncte |
|
|
4 puncte |
|
||
|
5. |
Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care sunt mărci ale adresării directe. |
4 puncte |
|
|
6. |
Menționează o modalitate de caracterizare a personajului Galan, exemplificând-o cu o secvență |
|
|
|
semnificativă din textul dat. |
4 puncte |
|
|
|
7. |
Prezintă rolul notațiilor autorului, în textul dat. |
4 puncte |
|
|
8. |
Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului dramatic. |
4 puncte |
|
|
9. |
Comentează, în 60-100 de cuvinte, următoarea secvenţă: |
4 puncte |
|
GALAN: Adică nu mă recunoșteai ... Pe urmă o elevă grăbită, întârziată, mi-a spus cum te cheamă, adăugând că ești un înger ...
VICTORIA (zâmbind, cu ușoară protestare): O, înger ...
GALAN: Ba da ... De altfel și în sufletul meu erai înger, cu toate că ai întors capul când te-am salutat ... Pe urmă eu te-am văzut de multe ori, dar dumneata nu m-ai văzut niciodată.
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre modul în care școala contribuiela orientarea profesionalăa tinerilor.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte. 6 puncte
|
SUBIECTUL al III-lea |
(30 de puncte) |
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
− prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul narativ studiat, aparținând lui Ioan Slavici;
− evidenţierea, prin două episoade/citate/secvenţe comentate, a unei trăsături a personajului ales;
− ilustrarea a patru elemente de structură, de compoziţie și de limbaj ale textului narativ studiat, semnificative pentru construcţia personajului ales (de exemplu: incipit, final, episoade/secvențe narative, tehnici narative, construcția personajelor, modalități de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, limbajul personajelor, registre stilistice etc.);
− susţinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului studiat se reflectă în construcţia personajului ales.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi deanaliză şi de argumentare – 3 puncte;utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte;punctuaţia – 2 puncte;aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct;respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică– Profilul real; Filiera tehnologică;
Filiera vocaţională– Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date (de exemplu: timid – sfios etc.; norocul – șansa etc.) 2x1p=2 puncte 2. explicarea rolului cratimei în secvenţa indicată(marchează rostirea legată a două cuvinte)
2 puncte
3. construirea oricărui enunţ în care se foloseşte corect o locuţiune/expresie cu substantivul indicat
2 puncte
4. câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două motive literare prezente în textul dat (de exemplu: întâlnirea, căsătoria etc.) 2x2p=4 puncte
5. – câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care sunt mărci ale adresării directe (de exemplu: substantive în cazul vocativ – înger etc.; verbe la persoana a II-a – vezi etc.) 2x2p=4 puncte
6. menționarea unei modalităţi de caracterizare a personajului Galan, exemplificând răspunsul printr-o secvenţă semnificativă din textul dat 4 p./menționarea unei modalităţi de caracterizare, fără exemplificare 2 p. 4 puncte
|
7. |
prezentarea adecvată şi nuanţată a rolului notațiilor autorului în textul dat 4 p./prezentare |
|
|
schematică2 p. |
4 puncte |
|
|
8. |
– câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două dintre trăsăturile genului dramatic prezente în textul dat (de exemplu: folosirea dialogului ca mod de expunere; prezenţa notațiilor autorului etc.) 2x1p=2 puncte |
|
– câte 1 punct pentru ilustrarea, cu câte un exemplu din text, a fiecăreia dintre cele două trăsături
|
menţionate |
2x1p=2 puncte |
|
9. – comentarea secvenței citate |
3 puncte |
|
|
|
|
|
|
|
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte |
1 punct |
|
SUBIECTUL al II-lea |
(30 de puncte) |
− structura discursului de tip argumentativ:
• formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei
componente: ipoteza, enunţarea şi dezvoltarea argumentelor, concluzia 4 p./formulare parţial adecvată 2 p. 4 puncte
• utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi) 4 p./utilizare parţial adecvată 2 p.
|
|
4 puncte |
− conţinutul argumentării:
- formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă 2 puncte
• câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei
2x3p=6 puncte
• câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunţate
|
|
|
2x3p=6 puncte |
|
|
|
2 puncte |
|
− respectarea normelor limbii literare şi a precizării privind numărul de cuvinte: |
|
|
|
|
|
1 punct |
• respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfosintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.;
3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
• respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie
|
– 2 p.; 2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) |
2 puncte |
|
1 punct |
|
SUBIECTUL al III-lea |
(30 de puncte) |
|
Conţinut – 16 puncte |
|
− prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul narativ studiat, aparținând lui Ioan Slavici 4 puncte
• prezentarea nuanţată şi adecvatăa statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul narativ studiat 4 p.
• prezentarea adecvată a statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, fără raportare la conflictul/conflictele din textul narativ studiat 2 p.
– evidenţierea, prin două episoade/citate/secvenţe comentate, a oricărei trăsături a personajului ales
4 puncte
• menţionarea trăsăturii şi ilustrarea prin două episoade/citate/secvenţe comentate 4 p.
• menţionarea trăsăturii şi ilustrarea printr-un episod /citat/o secvenţăcomentat/comentată2 p.
• simpla numire a unor episoade/secvenţe sau tendinţa de rezumare sau simpla numire a trăsăturii 1 p.
− câte 1 punct pentru ilustrarea fiecăruia dintre cele patru componente de structură, de compoziţie și de limbaj ale textului narativ studiat, semnificative pentru construcţia personajului ales 4x1p=4 puncte
− susţinerea opiniei formulate cu argumente adecvate 4 p./încercare de susţinere a opiniei
formulate sau schematism 2 p./simpla formulare a opiniei 1 p. 4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris 3 puncte
• 3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică
• 2 puncte pentru text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică
• 1 punct pentru text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta
− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• 3 puncte pentru relaţie adecvatăî ntre idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de judecăţi de valoare relevante
• 2 puncte pentru relaţie parţial adecvatăîntre idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante
• 1 punct pentru relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
|
sintaxă adecvată2 p./vocabular restrâns, monoton 1 p.) |
2 puncte |
|
− ortografia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) |
2 puncte |
|
− punctuaţia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) |
2 puncte |
|
− aşezarea corectăa textului în pagină, lizibilitatea |
1 punct |
|
− respectarea precizării privind numărul de cuvinte |
1 punct |
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibăminimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
