VARIANTA DE REZERVĂ BACALAUREAT 2014 SESIUNEA AUGUST-SEPTEMBRIE, LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, PROFILUMAN ȘI PEDAGOGIC
Examenul de bacalaureat naţional 2014 - Proba E. a) – 25 august 2014 Limba şi literatura română - Varianta 3
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
VARIANTA 3. Varianta de rezervă, aleasa de Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS) pentru examenul național de Bacalaureat 2014, sesiunea august-septembrie.
În cadrul examenului de bacalaureat 2014, Limba şi literatura română are statutul de disciplină obligatorie, fiind susţinută la proba E. a).
Varianta de rezervă Limba şi literatura română
sesiunea august-septembrie
Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba E. a) Limba şi literatura română
Varianta 3 de rezerva
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Când am plecat, un ornic* bătea din ceaţă rar,
Atât de rar că timpul trecu pe lângă oră.
I-am auzit întâia bătaie amândoi,
Pierzându-se-n noiembrie prelungă şi sonoră.
Poate mai bate încă secunda de atunci,
Poate-a tăcut îndată şi-aşteaptă să mai vie
Îmbrăţişarea veche, din nou precum a fost,
Şi lacrimile tale, în gara cenuşie.
Cu limbile oprite pe palidul cadran,
Ne-a urmărit plecarea, de sus, ca o fereastră
De casă părăsită, cu-o rază frântă-n geam.
Nu l-ai simţit că este părtaş la jalea noastră?
Te-ai împăcat sau suferi de vremea ce-a crescut?
La ce visezi când ziua pe lampa ta se curmă
Şi cade-n geam zăpada la ceasul cunoscut,
Tu, care-ai stat bătaia s-asculţi, pe cea din urmă?
(Tudor Arghezi, Despărţire)
ornic, s.n. – ceasornic (de perete)
Redactează pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. |
Numeşte câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: cenuşie şi părăsită. 2 puncte |
|
2. |
Explică rolul cratimei în secvenţa: cade-n geam. |
2 puncte |
3. |
Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului lacrimă. |
2 puncte |
4. |
Precizează tema textului dat şi un motiv literar prezent în acesta. |
4 puncte |
5. |
Menţionează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii prezente în textul dat. |
4 puncte |
6. |
Selectează două secvenţe, din textul dat, care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic. |
4 puncte |
7. |
Prezintă semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a treia. |
4 puncte |
8. |
Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului liric. |
4 puncte |
9. |
Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, prima strofă a textului dat, prin evidenţierea relaţiei dintre |
|
ideea poetică și mijloacele artistice. |
4 puncte |
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul jurnalelor de călătorie în reconstituirea unui spaţiu cultural.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte. 6 puncte
|
|
SUBIECTUL al III-lea |
(30 de puncte) |
Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinţi relaţia dintre două personaje dintr-un roman interbelic studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre personajele alese din romanul interbelic studiat;
– evidenţierea, prin două episoade/citate/secvenţe comentate, a modului în care evoluează relaţia dintre cele două personaje;
– ilustrarea a patru componente de structură, de compoziţie și de limbaj ale romanului interbelic studiat, semnificative pentru analiza relaţiei dintre cele două personaje (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale și spaţiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbajul personajelor etc.);
– susţinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului interbelic studiat se reflectă în evoluţia relaţiei dintre cele două personaje.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi deanaliză şi de argumentare – 3 puncte;utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte;punctuaţia – 2 puncte;aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct;respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor date (de exemplu: cenuşie– gri; părăsită– abandonată)
2x1p=2 puncte
2. explicarea rolului cratimei din secvenţa indicată(de exemplu: marchează rostirea legată a două cuvinte; marchează căderea unei vocale)
2 puncte
3. construirea unui enunţ în care se ilustrează corect sensul conotativ al substantivului indicat
2 puncte
4. câte 2 puncte pentru precizarea temei (de exemplu: iubirea) şi a oricărui motiv literar din textul dat (de exemplu: despărţirea)
2x2p=4 puncte
5. câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două mărci lexico-gramaticale ale subiectivit ăţii, prezente în textul dat (de exemplu: verbe la persoana I – am plecat şi pronume la persoana I – ne)
2x2p=4 puncte
6. câte 2 puncte pentru selectarea oricăror două secvenţe care conturează dimensiunea temporalăa imaginarului poetic (de exemplu: Când am plecat, un ornic bătea din ceață rar; Poate mai bate încă secunda de atunci)
2x2p=4 puncte
7. – câte 1 punct pentru identificarea oricăror două figuri de stil diferite din strofa a treia a textului dat
2x1p=2 puncte
– câte 1 punct pentru prezentarea adecvată a semnificaţiei fiecăreia dintre cele două figuri de stil identificate
2x1p= 2 puncte
8. – câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului liric, prezente în textul dat (de exemplu: transmiterea în mod direct a unor idei și sentimente; prezenţa instanţelor comunicării lirice – eul liric)
2x1p=2 puncte
– câte 1 punct pentru ilustrarea, cu câte un exemplu din textul dat, a fiecăreia dintre trăsăturile menţionate
2x1p=2 puncte
9. – comentarea primei strofe a textului dat, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice
3 puncte
• comentare nuanţată, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 3 p.
• comentare schematică, prin evidenţierea ezitantă a relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 2 p.
• încercare de comentare 1 p.
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte
1 punct
|
|
SUBIECTUL al II-lea |
(30 de puncte) |
− structura discursului de tip argumentativ:
• formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei
componente: ipoteza, enunţarea şi dezvoltarea argumentelor, concluzia 4 p./formulare parţial adecvată2 p. 4 puncte
• utilizare adecvatăa mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi) 4 p./utilizare parţial adecvată2 p.
4 puncte
− conţinutul argumentării:
- formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă
2 puncte
• câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei
2x3p=6 puncte
• câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunţate
2x3p=6 puncte
- formularea unei concluzii pertinente
2 puncte
− respectarea normelor limbii literare şi a precizării privind numărul de cuvinte: |
|
|
|
|
|
• registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
• respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfosintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.;
3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
• respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte
1 punct
|
|
SUBIECTUL al III-lea |
(30 de puncte) |
Conţinut – 16 puncte |
|
– câte 2 puncte pentru prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre personajele alese din romanul interbelic studiat
2x2p=4 puncte
(Cele 2 puncte pentru fiecare personaj se acordă astfel:
• prezentare nuanţată şi adecvatăa statutului social, psihologic, moral etc. al personajului 2 p.
• prezentare schematică sau superficială a statutului social, psihologic, moral etc. al personajului 1 p.)
– evidenţierea, prin două episoade/citate/secvenţe comentate, a modului în care evoluează relaţia dintre cele douăpersonaje
4 puncte
• prezentarea evoluţiei relaţiei dintre personaje şi ilustrarea acesteia prin două episoade/citate/secvenţe comentate 4 p.
• prezentarea evoluţiei relaţiei dintre personaje şi ilustrarea printr-un episod/un citat/o secvenţăcomentat/comentată2 p.
• simpla numire a unor episoade/secvenţe sau tendinţa de rezumare 1 p.
− câte 1 punct pentru ilustrarea fiecăruia dintre cele patru componente de structură, de compoziţie și de limbaj ale romanului interbelic studiat, semnificative pentru analiza relaţiei dintre cele două personaje
4x1p=4 puncte
− susţinerea opiniei formulate cu argumente adecvate 4 p./încercare de susţinere a opiniei formulate sau schematism 2 p./simpla formulare a opiniei 1 p.
4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris
3 puncte
• 3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică
• 2 puncte pentru text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică
• 1 punct pentru text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta
− abilităţi de analiză şi de argumentare
3 puncte
• 3 puncte pentru relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de judecăţi de valoare relevante
• 2 puncte pentru relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante
• 1 punct pentru relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată2 p./vocabular restrâns, monoton 1 p.)
2 puncte
− ortografia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) |
2 puncte |
− punctuaţia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) |
2 puncte |
− aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea |
1 punct |
− respectarea precizării privind numărul de cuvinte |
1 punct |
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.