Varianta de rezerva Limba Romana Profil Uman si Pedagogic Sesiunea iunie-iulie Bacalaureat 2015





VARIANTA DE REZERVĂ BACALAUREAT 2015 SESIUNEA IUNIE - IULIE, LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, PROFIL UMAN ȘI PEDAGOGIC

 

 Examenul de bacalaureat naţional 2015 - Proba E. a) – 29 iunie 2015 Limba şi literatura română - Varianta 6

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
 

VARIANTA 6. Varianta aleasa de Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS) pentru examenul național de Bacalaureat 2015, sesiunea iunie - iulie, ca varianta de rezervă.

În cadrul examenului de bacalaureat 2015, Limba şi literatura română are statutul de disciplină obligatorie, fiind susţinută la proba E. a). 

 Varianta 6 de rezerva Limba Română, Profil Uman și Pedagogic Bacalaureat 2015 sesiunea iunie - iulie(*pdf)



Varianta de rezervă Limba şi literatura română
sesiunea iunie-iulie

Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. a) – 29 iunie 2015 Limba şi literatura română
Varianta 6

 

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
 

•      Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

•      Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

 

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Citeşte următorul text:

 

ACTUL I

 

RIBORASTA: Andra, am fost la Nil și i-am cercetat și pe învățații grecilor, dar adevărata tămăduire a omului tot noi o cunoaștem mai bine … Zamolxe, zeul nostru, ne spune că așa cum nu trebuie să încerci a vindeca ochii fără să vindeci capul și nici capul, fără trup, la fel nici trupul, fără suflet; iar tocmai aceasta e pricina pentru care cele mai multe boli rămân nevindecate de medicii greci, faptul că ei nu țin seama de „întregul” a cărui îngrijire ar trebui s-o întreprindă și că, dacă „acesta” nu se simte bine, este cu neputință ca partea să se simtă bine. (Intră aproape pe nesimțite Argilos.) Căci toate se trag din suflet, atât cele rele cât și cele bune ale trupului și ale ființei noastre întregi, revărsându-se din suflet așa cum se răsfrâng de la cap asupra ochiului. De ce tragi cu urechea, Argilos, vino mai aproape, n-avem nimic de ascuns. Ca urmare, ziceam, mai ales sufletului trebuie să-i dăm îngrijire, dacă vrem ca deopotrivă atât capul cât și restul trupului s-o ducă bine. […]

ARGILOS: Văd că faci oale, muncești …(Surâde.) Cum poate un pustnic, un tămăduitor ca tine de suflete și de boli, […] un cititor în stele să-și mânjească mâinile cu pământ roșu?

RIBORASTA: Cine gândește nu-n dură nicio suferință dacă face niște oale …Și nici cine face oale, dacă gândește. Tu nu poți face două lucruri deodată?

ARGILOS: Eu sunt luptător, când pun mâna pe sabie, nu mă mai gândesc! M-am gândit înainte.

ANDRA: Atunci de ce nu te afli acum acolo unde oamenii noștri se bat cu armata lui Lisimah macedoneanul?

ARGILOS: Pentru c-am venit să-i spun regelui nostru că într-adevăr fiul său Seuthes ce dispăruse din tabăra noastră la începutul luptelor se află lângă Lisimah!

RIBORASTA: E un prizonier de soi, trebuie să-l țină lângă el!

ARGILOS: Prizonier? Lisimah trece prin sabie toți prizonierii! …

RIBORASTA: Și i-ai spus regelui nostru?

ARGILOS: Oamenii săi mă opresc să-l văd.

ANDRA: Mă duc să-i spun că ești aici.

ARGILOS: Știe. Dar nu vrea să mă primească. Zice că-l doare capul.

ANDRA: Poate nu știe …(Iese.)

ARGILOS: Cum să nu-l doară capul dacă pe Agatocle, venit împotriva noastră cu oaste, după ce l-a biruit, în loc să-i frângă grumazul, l-a trimis acasă încărcat cu aur și argint, cu faguri de miere și covoare scumpe, plin de daruri! Pentru ce, mă întreb? Ca tatăl lui Agatocle, puternicul Lisimah, să vină acum să ne zdrobească? De-i nimiceam fiul și armatele ce l-au însoțit, nu mai îndrăznea să ne calce pământul! […] De la dușmani nu primești nimic înapoi dacă te porți față de ei cu omenie …

RIBORASTA: Nu trebuie să urâm lumea, Argilos, trebuie s-avem o pasiune pentru „înțelegerea ei” …

(Dumitru Radu Popescu, Muntele)

 

Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:

1.

2.

Numeşte câte un sinonim neologic potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pustnic şi nu îndură.

Explică rolul cratimei în secvența n-avem nimic.

2 puncte

2 puncte

3.

Construieşte un enunţ în care să foloseşti sensul conotativ al substantivului suflet.

2 puncte

4. Precizează o temă a discuției dintre personajele din textul dat.

4 puncte

5.

Transcrie, din textul dat, două cuvinte/grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe.

4 puncte

6

Menţionează o modalitate de caracterizare a personajului Riborasta, exemplificând-o cu o secvență semnificativă din textul dat.

4 puncte

 

7.

Prezintă rolul notațiilor autorului în textul dat.

4 puncte

8.

Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului dramatic.

4 puncte

9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, următoarea secvență din text:

RIBORASTA: […] Căci toate se trag din suflet, atât cele rele cât și cele bune ale trupuluiși ale ființei noastre întregi, revărsându-se din suflet așa cum se răsfrâng de la cap asupra ochiului. De ce tragi cu urechea, Argilos, vino mai aproape, n-avem nimic de ascuns. Ca urmare, ziceam, mai ales sufletului trebuie să-i dăm îngrijire, dacă vrem ca deopotrivă atât capul cât și restul trupului s-o ducă bine. 4 puncte

 

 

SUBIECTUL al II-lea                                                                                                        (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre importanţa cunoaşterii unor limbi străine.

 

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

 

− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte

− să ai conţinutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte

− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte. 6 puncte

 

Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica pusă în discuţie.

 

SUBIECTUL al III-lea                                                                                                       (30 de puncte)

Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un roman psihologic studiat.

 

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din romanul psihologic studiat;

evidenţierea unei trăsături a personajului ales, ilustrate prin două episoade/citate/secvenţecomentate;

prezentarea a patru componente de structură, de compoziţieşi de limbaj ale romanului psihologic studiat, semnificative pentru construcţia personajului ales (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, perspectivănarativă, modalităţi de caracterizare, registre stilistice etc.);

susţinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului psihologic studiat se reflectă în construcţia personajului ales.

 

Notă!

Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).

Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de analiză şi argumentare –3 puncte;utilizarea limbii literare –2 puncte;ortografia –2 puncte;punctuaţia –2 puncte;aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct;respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct).

 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

 

 

Limba şi literatura română

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

 

Filiera teoretică– Profilul umanist; Filiera vocaţională– Profilul pedagogic

 

•        Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

•        Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.

•        Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare.

 

 

SUBIECTUL I                                                                                                                (30 de puncte)

 1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim neologic potrivit pentru sensul din text al cuvintelor indicate (de exemplu: pustnic – ascet; nu îndură– nu suportă) 

2 x 1 p. = 2 puncte

 2. explicarea rolului cratimei în secvenţa indicată(de exemplu: marchează rostirea legată a două cuvinte; marchează elidarea unei vocale)                                                         

2 puncte

3. construirea oricărui enunţ în care se folosește sensul conotativ al cuvântului indicat        2 puncte

 2 puncte

4. precizarea unei teme a discuției dintre personajele din textul dat (de exemplu: înțelepciunea)

 4 puncte

5. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care sunt mărci ale adresării directe (de exemplu: Andra; vino)

2 x 2 p. = 4 puncte

6. – menționarea unei modalități de caracterizare a personajului indicat

– exemplificarea cu o secvenţă semnificativădin text a modalității de caracterizare menționate

2 puncte

2 puncte

7.    prezentarea rolului notațiilor autorului în textul dat: prezentare adecvată şi nuanţată– 4 p.;

prezentare schematică– 2 p.   

2 puncte

4 puncte

 

8. – câte 1 punct pentru menţionarea oricăror douătrăsături ale genului dramatic din textul dat (de exemplu: folosirea dialogului ca mod de expunere; prezenţa indicaţiilor scenice)

2 x 1 p. = 2 puncte

 

– câte 1 punct pentru ilustrarea, cu câte un exemplu din textul dat, a fiecăreia dintre cele douătrăsături menţionate 

2 x 1 p. = 2 puncte

 

 9. – comentarea secvenței indicate: comentare adecvată şi nuanţată– 3 p.; comentare

 

 

schematică, ezitantă– 2 p.;încercare de comentare – 1 p.

3 puncte

– respectarea precizării privind numărul de cuvinte

1 punct

 

SUBIECTUL al II-lea

 

(30 de puncte)

− structura discursului de tip argumentativ:

  • •  formularea ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între componente – 4 p.;
  • text parțial organizat, fără echilibru între  componente – 2 p.

4 puncte

  • •   utilizarea mijloacelor lingvistice specifice exprimării unei aprecieri (de exemplu:

 

verbe de opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi): utilizare adecvată– 4 p.; utilizare parţial adecvată– 2 p.

 

4 puncte

− conţinutul argumentării:

 

  • •  formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă

2 puncte

  • •  câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei: prezentare clară, nuanțată: – 3 p.;încercare de prezentare – 1 p.2 x 3 p. = 6 puncte
  • •  câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:

dezvoltare clară, nuanţată– 3 p.;încercare de dezvoltare, schematism – 1 p.

2 x 3 p. = 6 puncte

  • •   formularea unei concluzii pertinente

2 puncte

− respectarea normelor limbii literare şi a precizării privind numărul de cuvinte:

  • •  registrul stilistic adecvat cerinţei                                                                                      1 punct
  • •  respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.)

 

 

2 puncte

•

  • respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.;

 

2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.)

2 puncte

•

  • respectarea precizării privind numărul de cuvinte

1 punct

 

Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica pusă în discuţie.

 

 

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Conţinut – 16 puncte

– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din romanul psihologic studiat 4 puncte

•    prezentare adecvată şi nuanţată, prin raportare la conflictul/conflictele din roman – 4 p.

•     prezentare adecvată, fără raportare la conflictul/conflictele din roman – 2 p.

•     prezentare schematică sau superficială– 1 p.

 

– evidenţierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/citate/secvenţe comentate    4 puncte

•     menţionarea oricărei trăsături a personajului ales – 1 p.

•     ilustrarea trăsăturii prin două episoade/citate/secvenţe comentate – 3 p.; ilustrarea printr-un episod/citat sau printr-o secvenţă comentată– 2 p.; simpla numire a unor episoade/secvenţe sau tendinţa de rezumare – 1 p.

– câte 1 punct pentru prezentarea fiecăruia dintre cele patru elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale romanului psihologic studiat, semnificative pentru construcţia personajului ales

4 x 1 p. = 4 puncte

– susţinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului psihologic studiat se reflectă în construcţia personajului:  susţinere adecvată şi nuanţată– 4 p.; încercare de susţinere sau

schematism – 2 p.;simplăformulare a opiniei – 1 p.

4 puncte

 

Redactare – 14 puncte

 

− organizarea ideilor în scris

3 puncte

•     text clar, organizat, coerent, cu echilibru între componente, în care construcţia paragrafelor subliniazăideile în succesiune logică3 p.

•     text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică2 p.

•     text vag organizat, fărăe videnţierea trecerii de la o idee la alta – 1 p.

 

− abilităţi de analiză şi de argumentare                                                                                   3 puncte

•     relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 p.

•     relaţie parţial adecvatăîntre idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 p.

•     relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism – 1 p.

−  utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,

sintaxă adecvată2 p.;vocabular restrâns, monoton – 1 p.)

2 puncte

− ortografia (0-1 erori: 2 p.; 2 erori: 1 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.)

2 puncte

− punctuaţia (0-1 erori: 2 p.; 2 erori: 1 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.)

2 puncte

− aşezarea în pagină, lizibilitatea

1 punct

− respectarea precizării privind numărul de cuvinte

1 punct

 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Alte Lectii din romana

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]