Lectii - Biologie

BOLI ALE SISTEMULUI RESPIRATOR LA OM   1. BRONŞITA Manifestări : - Tuse uscată; - Febră; - Dureri de cap; - Tuse umedă cu expectoraţii; Cauze : - inflamarea mucoasei arborelui bronşic.   2. LARINGITA Manifestări: - Vorbire răguşită , uneori cu pierderea voc...

RESPIRAŢIA LA ANIMALE Animalele, spre deosebire de plante au o respiraţie intensă, deoarece au nevoie de mai multă energie pentru integrarea în mediul de viaţă.   SISTEMUL RESPIRATOR la mamifere cuprinde: A) căi respiratorii: fose nazale, faringe, laringe, trahee, br...

RESPIRAŢIA LA PLANTE La plante este întâlnită respiraţia aerobă (în anumite condiţii se realizează respiraţia anaerobă - când organele plantei sunt acoperite de apă în cazul inundaţiilor). Schimburile de gaze respiratorii se realizează prin stomate (...

RESPIRAŢIA ÎN LUMEA VIE Definiţie : Respiraţia reprezintă funcţia de nutriţie prin care organismele îşi asigură energia necesară funcţionării şi integrării în mediul de viaţă. Respiraţia este de două tipuri : a) RESPIRAŢIE AEROBĂ b) RESPIRAŢIE ANAEROBĂ ...

BOLI ALE SISTEMULUI DIGESTIV LA OM   1. GASTRITA Cauze : - iritaÅ£ii produse de alcool, tutun, substanÅ£e caustice; - consumul de alimente alterate; - supraîncărcarea stomacului; - mâncăruri fierbinÅ£i sau prea reci; - anumite medicamente (aspirina, analg...

GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV   Glandele anexe ale tubului digestiv sunt : - glandele salivare, - ficatul È™i - pancreasul.   Glandele salivare : - sunt situate în apropierea cavitaÅ£ii bucale - sunt în număr de 3 perechi (parotide, subling...

Digestia la animale DIGESTIA este de doua feluri : a) digestia intracelulară (digestia primitivă) b) digestia extracelulară (digestia evoluată)   a) digestia intracelulară se realizează la nivelul vacuolelor digestive. Este întâlnită la protozoare,...

NUTRIÅ¢IA LA ANIMALE Animalele sunt organisme HETEROTROFE care pot lua hrană din mediul înconjurător prin osmoză, fagocitoză ÅŸi prin ingerare pe cale bucală. DefiniÅ£ie: digestia reprezintă funcÅ£ia de nutriÅ£ie prin care substanÅ£ele organice (complexe, specifice)...

NUTRIÅ¢IA SIMBIONTÄ‚   Simbiozele sunt asociaÅ£ii între două organisme aparÅ£inând unor specii diferite între care se stabilesc legături diferite, în principal legate de hrănire. RelaÅ£ia este una reciproc avantajoasă, ambele specii implicate ...

HETEROTROFIA LA FUNGI   Ciupercile nu au clorofilă în componenÅ£a lor, aÅŸa încât ele nu îÅŸi pot produce propria hrana. Din aceasta cauză ele se hrănesc cu ceea ce se numeÅŸte hrană organică, adică hrana ce a fost preparată în prealabi...

FUNCÅ¢IILE DE NUTRIÅ¢IE ALE ORGANISMELOR VII   FUNCÅ¢IILE DE NUTRIÅ¢IE sunt cele care asigură schimbul de materie ÅŸi energie între organism ÅŸi mediul său de viaţă. Organismul, fie el vegetal sau animal, preia din mediu anumite substanÅ£e pe care le transformă ...

Å¢ESUTURI ANIMALE Å¢esuturile animale sunt mult mai diversificate ÅŸi se clasifică, după funcÅ£iile lor, în patru categorii fundamentale: Å£esuturi epiteliale, conjunctive, musculare ÅŸi nervos.   1. Å¢esuturi epiteliale – acoperă suprafaÅ£a externă a corp...

Å¢ESUTURI VEGETALE ÅžI ANIMALE DefiniÅ£ie. Å¢esutul este o grupare permanentă de celule interdependente care au aceeaÅŸi origine, formă, structură ÅŸi care îndeplinesc aceleaÅŸi funcÅ£ii. Procesul prin care se formează Å£esuturile se numeÅŸte histogeneză.   I....

GENETICÄ‚ UMANÄ‚        Genetica umană studiază transmiterea ereditară a caracterelor normale ÅŸi patologice. Transmiterea caracterelor respectă legile mendeliene de transmitere ÅŸi de segregare. Celulele umane conÅ£in 2n = 46 cromozomi distribuiÅ£i ...

INFLUENÅ¢A MEDIULUI ASUPRA EREDITÄ‚Å¢II   MutaÅ£iile sunt modificări bruÅŸte ale structurii ÅŸi funcÅ£iilor materialului genetic, care se pot transmite ereditar ÅŸi nu sunt cauzate de recombinări genetice.   Clasificarea mutaÅ£iilor se poate realiza după mai mu...

DETERMINISMUL CROMOZOMIAL AL SEXELOR      Tipul Drosophila de determinism cromozomial al sexelor se regăseÅŸte ÅŸi la mamifere, inclusiv la om, ÅŸi la unele plante –spanac, cânepă, hamei. Th. Morgan a demonstrat existenÅ£a unor cromozomi ai sex...

TEORIA CROMOZOMIALÄ‚ A EREDITÄ‚Å¢II         Explicarea mecanismelor de transmitere a caracterelor ereditare revine ÅŸcolii americane condusă de Thomas H. Morgan.       Morgan a lucrat pe musculiÅ£a de oÅ£et (Drosophila mel...

MECANISMELE DE TRANSMITERE A CARACTERELOR EREDITARE   Legile eredităţii                Primele legi ale geneticii au fost elaborate de Gregor Mendel în urma studiilor efectuate pe plante de mazÄ...

EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII: A. CONCEPTE Definiţie: ereditatea este capacitatea organismelor vii de a transmite trăsăturile lor specifice descendenţilor. Rezultă că ereditate este o trăsătură caracteristică tuturor organismelor, are caracter universa...

DIVIZIUNEA CELULARĂ               Diviziunea celulară asigură continuitatea vieţii. Se finalizează cu înmulţirea celulelor şi, ca urmare, cu înmulţirea organismelor (în cazul celor unicelulare), cu formarea corpului sau cu formarea gameţilor....

 Mitoza - este diviziunea celulelor somatice. Se caracterizează prin păstrarea numărului de cromozomi. Celula care intră în diviziune are 2n cromozomi (două seturi de cromozomi: un set de la mamă şi un set de la tată), adică este diploidă. În urma mitozei rezult...

Meioza - este întâlnită la organismele cu înmulţire sexuată şi contribuie la menţinerea constantă a garniturii cromozomale, caracteristică unei specii. La plante, duce la formarea celulelor reproducătoare asexuate (spori) şi se mai numeşte sporală, iar la anima...

CELULA – UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA ŞI ROLUL COMPONENTELOR CELULEI Definiţie: celula este unitatea structurală şi funcţională a organismelor. Poate exista independent sau în complexe celulare. Când este independentă, re...

CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN ROMÂNIA Biodiversitatea (diversitatea speciilor) reprezintă varietatea organismelor ce populează un anumit spaţiu (habitat). Biodiversitate înseamnă specii numeroase dar şi un fond de gene imens care poate fi utilizat în ameliorarea pla...

CORDATE (CHORDATA) Animale tridermice, deuterostomieni, celomate, prezintă un schelet intern reprezentat de notocord (coarda dorsala), tubul nervos situat dorsal, fantele branhiale derivate din faringe. Cuprinde trei încrengături : - Urocordate (tunicate) - cele mai primiti...

REGNUL ANIMALIA METAZOARE - organisme eucariote pluricelulare care, în cursul dezvoltării individuale, parcurg trei stadii preembrionare: morulă, blastulă şi gastrulă. Unele metazoare se dezvoltă din două foiţe embrionare (ectoderm şi endoderm) şi se numesc didermic...

REGNUL PLANTAE Origine : provin din grupul de alge verzi asemănătoare clorofitelor actuale. Argumente: - au acelaşi tip de pigmenţi clorofilieni : a şi b; - perete celular celulozic; - produsul de asimilaţie = amidonul; - reproducerea sexuată a Characeelor este foarte ase...

REGNUL FUNGI (ciuperci) - Eucariote, unicelulare sau pluricelulare, microscopice sau macroscopice. - Corp numit miceliu format din filamente ramificate numite hife. - Celulele pot fi uni-, bi- sau multinucleate - Miceliul fungilor este adesea denumit tal. - Nu au clorofilă - n...

REGNUL PROTISTA (PROTOCTISTA) - Au structură complexă şi eterogenă; - Eucariote (au nucleu diferenţiat) unicelulare sau pluricelulare, solitare sau coloniale; - Nutriţie autotrofă sau heterotrofă (saprofită sau parazită); - Înmulţire asexuată şi sexuată; Asexua...

REGNUL MONERA Procariote unicelulare - nu au nucleu diferenţiat (nu e delimitat de membrană nucleară). Cuprinde : - Bacterii - Alge albastre – verzi Bacterii – unicelulare, microscopice (0,6 – 6 micrometri), se înmulţesc prin sciziparitate (diviziune directă). For...