SUBIECT I (12 puncte) Studiază fiecare sursă în parte şi realizează sarcina de lucru. Nr. Item Scor 1 Studiază datele statistice. Formulează o concluzie despre evoluţia învăţământului primar în Basarabia. Argumentează răspunsul. An şcolar Nr. şcoli Nr. învăţători Nr. elevi 1920-1921 1747 2746 136172 1932-1933 2508 6273 356651 1939 2718 7581 356747 ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ L 0 1 2 3 2 Numeşte un fapt istoric pe care autorul îl poate oferi pentru a justifica titlul lucrării. Argumentează răspunsul. ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ L 0 1 2 3 3 Determină atitudinea presei/ societăţii faţă de această ştire. Explică de ce crezi astfel. ______________________________ ______________________________ ______________________________ ______________________________ ______________________________ ______________________________ L 0 1 2 3 4 Determină statutul Germaniei, conform hărţii. Argumentează răspunsul. ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ L 0 1 2 3SUBIECT II (23 puncte) Studiază materialul suport şi realizează sarcinile de lucru. TERMEN: Comintern – abreviere rusă pentru „Internaţionala comunistă” fondată la Moscova şi reunind toate partidele comuniste; instrument de influenţa al U.R.S.S. asupra partidelor comuniste. REPERE CRONOLOGICE (A). 1933: Hitler este numit cancelar al Germaniei. 1936: Semnarea Pactului Anticomintern de către Germania şi Japonia. 1937: Italia aderă la Pactul Anticomintern. 1938: Anexarea Austriei (“Anschluss-ul”). 1938: Acordul de la Munchen. 1939, 1 septembrie: Germania atacă Polonia. SURSA B. „Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul German şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, semnatarii din partea celor două părţi au discutat, în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale, problema delimitării sferelor lor respective de interes în Europa răsăriteană. Aceste convorbiri au dus la următorul rezultat: 1. În cazul unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor aparţinând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interes atât ale Germaniei, cât şi ale U.R.S.S. […] 2. În cazul unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor aparţinând statului polonez, sferele de interes, atât ale Germaniei, cât şi ale U.R.S.S., vor fi delimitate aproximativ de linia râurilor Narev, Vistula şi San. Problema dacă în interesele ambelor părţi ar fi de dorit menţinerea unui stat polonez independent şi a modului în care vor fi trasate frontierele acestui stat poate fi soluţionată definitiv numai în cursul evenimentelor politice ulterioare. […] 3. În privinţa Europei sud-estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii.” (Din Protocolul adiţional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop, 23 august 1939) SURSELE C şi D. Nr. Item Scor Studiază sursa B. 1 Numeşte documentele componente ale Pactului Molotov-Ribbentrop. L 0 1 2 2 Descrie contextul în care a fost semnat Pactul Molotov-Ribbentrop. L 0 13 Determină scopul semnării Pactului Molotov-Ribbentrop: declarat; real. L 0 1 2 3 4 Studiază sursele C şi D. 4 Identifică schimbarea produsă pe harta politică a Europei. Poate fi considerată această modificare un prim pas în aplicarea Pactului Molotov-Ribbentrop? Argumentează răspunsul. _____________________________________________ L 0 1 2 3 4 Studiază reperele cronologice şi termenul cheie. 5 Identifică, în reperele cronologice propuse, dovada că Pactul Molotov-Ribbentrop nu reflectă politica promovată în perioada anterioară de Germania faţă de U.R.S.S. Argumentează răspunsul. _____________________________________________ L 0 1 2 3 4 5 Studiază sursele A-D. 6 Construieşte o definiţie proprie care ar arăta esenţa Pactului Molotov-Ribbentrop. L 0 1 2 7 Apreciază argumentat contribuţia Pactului Molotov-Ribbentrop în evoluţia relaţiilor internaţionale, în general, şi a relaţiilor româno-sovietice, în special. L 0 1 2 3 4 5SUBIECT 3 (15 puncte) Studiază sursele A-C. SURSA A. „[...] Chiar dacă Societatea Naţiunilor ar avea toate păcatele ce i se impută, nu dispunem de o altă organizaţie care să-i poată fi substituită. [...] Numai în cadrul Societăţii Naţiunilor şi al legilor sale se poate acţiona pentru a stabili relaţii internaţionale pe bazele de justiţie şi utilitate ce se cer azi.” (N. Titulescu, Berlin, 1929) SURSA B. „Voiesc pacea şi o voiesc prin mijlocirea Societăţii Naţiunilor. Dar niciodată nu am stabilit securitatea României numai pe baza pactului Societăţii Naţiunilor. Alături de el am creat tratate de alianţă speciale, ca de pildă Mica Înţelegere şi Înţelegerea Balcanică, care dacă funcţionează în cadrul Societăţii Naţiunilor, sunt totuşi complimentele lui necesare. [...] Politica noastră faţă de U.R.S.S. derivă din necesitatea de a trăi în bună armonie cu un vecin de 170 milioane de oameni.” (N. Titulescu despre principiile politicii externe a României în 1936) SURSA C. „[…] Diplomaţia română este activă şi originală. Un rol important în impulsionarea ei îl are Nicolae Titulescu, un diplomat de excepţie, prin personalitatea căruia România ocupă un rol important la Societatea Naţiunilor […]. În această intenţie, de a crea un sistem de securitate colectivă, Titulescu restabileşte relaţiile diplomatice cu Uniunea Sovietică în 1934, iar în 1936 poartă convorbiri cu Litvinov, ministrul sovietic de externe, pentru un tratat cu U.R.S.S. […].” (I. Bulei, Scurtă istorie a românilor, 1996) Nr. Item Scor Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmaţia „Nicolae Titulescu – diplomat de excepţie”. Notă: Formulează cel puţin trei argumente.