2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 5

Varianta 5


 


Subiectul I (40 de puncte)

(Mihai Eminescu, "Gândind la tine")


1. Sinonime: viaţă = trai; clipă = moment, secundă; etern = veşnic; zâmbitoare = surâzătoare, ademenitoare;

2. Cratima în versul: „ Vedea-vor ochii-mi  încã-o datã oare”. Prima cratimă realizează inversiunea verbală la viitor "vedea-vor", următoarele două cratime leagă două cuvinte pronunţate fără pauză (DOOM-2): "ochii-mi", "încă-o dată". Rolul prozodic al cratimei constă în păstrarea măsurii şi a ritmului versurilor , iar stilistic, redã muzicalitatea poeziei.

3. Sens conotativ cu substantivele "noapte" şi "ochi": *S-a trezit cu noaptea-n cap. -*Îndată ce razele soarelui se ivirã, micuţa Elena fãcu ochi.

4. Expresii / locuţiuni care conţin cuvântul „viaţã”: cu preţul vieţii; plin de viaţã; când ţi-e viaţa mai dragã; a fi între viaţã şi moarte;

5. Imagini artistice ale iubitei: "Frumosul trup, - femeie zâmbitoare!-"; "Tu, blond noroc al unui vis deşert".

6. Tema iubirii/ motivul visului;

7. Figura de stil: "Amar etern" este epitetul unui adjectiv substantivizat şi exprimă starea de profundă tristeţe provocată de eşecul în dragoste, regretul amar că iubita l-a părăsit.

8. Strofa a doua începe cu o exclamaţie retorică a eului liric - "De ce în noapte glasul tãu îngheaţã!"-, cu nuanţă de adresare directă către iubita care nu-i mai este alături. Următoarele versuri se constituie într-o amplă şi patetică interogaţie retorică, din care se desprinde starea de tristeţe profundă care îl macinã. Adresarea directă este evidenţiată afectiv de vocativul urmat de un epitet caracterizator: "- femeie zâmbitoare". Inversiunea „vedea-vor” are rol de a menţine rima şi ritmul poeziei, iar cratima din structura „ochii-mi” are rolul de a menţine mãsura versului. Eul liric contureazã succint dar sugestiv portretul iubitei prin epitete - „Frumosul trup, - femeie zâmbitoare!”-, exprimând nostalgia după iubirea pierdută, iar timpul petrecut împreună este comprimat la "o clipă". Starea meditativã a poetului este datã de construcţia la viitor: „vedea-vor”, melancolia fiind sugeratã de verbul la trecut „a fost”.

                Limbajul artistic este specific eminescian, expresiv nu numai prin podoabe stilistice, ci şi prin valorificarea limbii la nivel sintactic, folosind inversiuni : „vedea-vor”, „frumosul trup”.

Lirismul subiectiv se defineşte prin mãrcile lexico-gramaticale ale eului liric, reprezentate de verbe şi pronume la persoana I singular: „să strâng”, „-mi”.

9. Semnificaţia titlului: Ca majoritatea sonetelor eminesciene, titlul preia incipitul poeziei şi este alcătuit dintr-un verb la gerunziu, "gândind",care exprimă permanentizarea acţiunii şi pronumele de persoana a II-a "la tine", numind persoana asupra căreia se răsfrânge sentimentul de iubire.

10. Trăsături romantice:

* tema iubirii neîmplinite

*motivul visului

*nefericirea eului liric din cauza imposibilităţii realizării cuplului erotic

* stări interioare de o sensibilitate excesivă

*prezenţa unor procedee artistice şi figuri de stil tipic romantice: interogaţia/exclamaţia retorică; epitetele care compun portretul iubitei


 


 


 


 


 


Subiectul al II- lea (20 de puncte)


Text de tip argumentativ despre rolul şcolii în formarea personalităţii individului: "Şcoala cea mai bunã e aceea  în care înveţi înainte de toate a învãţa.” (Nicolae Iorga, "Cugetãri").

Sunt de acord cu afirmaţia lui Nicolae Iorga - „Şcoala cea mai bunã e aceea  în care înveţi înainte de toate a învãţa.”-, în susţinerea căreia aduc următoarele argumente:

Ĩn primul rând, excluzând imperativul de a şti sã scrii şi sã citeşti, trebuie sã te deprinzi sã-i asculţi pe ceilalţi, sã poţi prelua învãţãturi şi sã ai capacitatea sã deosebeşti ce e bine să reţii şi ce nu.

                Ĩn al doilea rând, educaţia omului începe odată cu primele clipe de viaţă, iar prima etapă organizată o constituie perioada preşcolară, de aceea a rămas perfect valabil proverbul "cei şapte ani de acasă". Şcoala întregeşte paleta complexă a educaţiei într-un mediu instituţionalizat, unde rigoarea, disciplina şi programul ordonat formează personalităţi sănătoase şi competitive pentru societate.

                Pe de altă parte, orice elev trebuie să-şi organizeze timpul de învăţare, altfel se creează o confuzie totală, se pierde controlul asupra noţiunilor şi conceptelor ce trebuie însuşite, riscul fiind acela al unei munci haotice şi de aceea total ineficiente.

   În concluzie, foarte important este faptul că mai întâi trebuie să înveţi cum să înveţi, adică să ştii să discerni priorităţile şi interesele în direcţia scopului pe care fiecare om îl are în viaţă.


Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Personajul principal dintr-un roman studiat, aparţinând prozei realiste:

*Mara - "Mara" de Ioan Slavici

*Vitoria - "Baltagul" de Mihail Sadoveanu

*Ion - "Ion" de Liviu Rebreanu

* Apostol Bologa - "Pădurea spânzuraţilor" de Liviu Rebreanu

*Costache Giurgiuveanu, Felix Sima, Otilia Mărculescu - "Enigma Otiliei" de George Călinescu

*Ilie Moromete - "Moromeţii" de Marin Preda

(Alexandra Chiriţă)


 



© Editura Badea Şcoala Superioară Comercială "Nicolae Kretzulescu"-Bucureşti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea