2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 10

Varianta 10


 


Subiectul I (40 de puncte)

(Mihai Eminescu - "Îmbătrânit e sufletul din mine…")


1. Sinonime: crudă = nemiloasă, feroce, chinuitoare; (a) fermeca = a vrăji, a fascina, a seduce, a subjuga

2. Punctele de suspensie din ultimul vers au rol stilistic şi semnifică melancolia eului liric, îndemnul spre meditaţie.

3. Polisemia verbului "a ridica": *Copilul a fost ridicat în braţe când a început să plângă. *Rezultatul obţinut de Elena nu se ridică la aşteptările doamnei profesoare.

4. Imaginarul poetic: “Îmbătrânit e sufletul din mine/ Ca un bordei pustiu în iarnă grea”, “de-aş ave lacrimi, plânge de-aş putea”

5. Prezenţa eului liric:

- pronume la persoana I singular: “eu”, “din mine”, "mea", "de mine";

- verbe la persoana I singular: "aş avé", "aş puté", “(mă) furişez”, "nu pot";

- adresare directă prin pronume şi verb la persoana a II-a singular: "te-ai dus";

- vocativ: "O, tinereţă, tinereţea mea!"

6. Tema timpului; motivul umbrei, motivul suspinelor

7. Valoarea expresivă a repetării verbului "a afla" în versurile: "Durerea ce mai crudă, cea mai mare/ Aflând o formă, află uşurare": Expresivitatea este dată de modurile şi timpurile verbului "a afla" şi de reiterarea lui în acelaşi vers. Gerunziul "aflând" şi prezentul gnomic "află" exprimă perpetuarea ideii că, dacă ştii sursa durerii, oricât de profundă ar fi aceasta, suferinţa se diminuează prin certitudinea sentimentului.

8. Versul “ O, tinereţe, tinereţea mea!” exprimă o puternică stare emoţională, de nostalgie după tinereţea pierdută, sentiment sugerat prin interjecţia afectivă "O", prin vocativul personificat şi repetiţia "tinereţă, tinereţea mea!". Versul este o invocaţie retorică, marcată de semnul exclamării.

9) Titlul semnifică atitudinea eului liric privind îmbătrânirea sufletului, tristeţea pentru trecerea ireversibilă şi implacabilă a timpului, iar punctele de suspensie sugerează nostalgia după vârsta tinereţii.

10) Expresivitatea acestea poeziei sporeşte emoţia prin marca lirismului subiectiv manifestat în toată poezia, prin prezenţa verbelor şi pronumelor la persoana I : “din mine”, “tinereţea mea”, "eu", “mă furişez”, precum şi prin adresarea directă, la persoana a II-a singular, sub forma unei exclamaţii retorice.


 


Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Text argumentativ despre încredere: "Nu căuta să fii admirat, ci crezut." (Tudor Vianu)


                   Sunt de acord cu afirmaţia lui Tudor Vianu că este mai bine să fii crezut pentru ceea ce eşti decât admirat, fără argumente solide. Eu consider că orice relaţie între două persoane, indiferent de felul ei, trebuie să se bazeze pe încredere şi nu pe admiraţie.

                   Un prim argument ar fi, că admiraţia este o reacţie provocată de aspecte superficiale, care ţine mai ales de succesul pe care cineva îl are în societate ca persoană publică. Nu poţi cunoaşte caracterul unei astfel de persoane şi te amăgeşti că poţi avea încredere în ceea ce spune ori face, fără să ai în vedere că respectivul joacă un rol în ochii celorlalţi. Unii se comportă într-un fel sau altul numai pentru a impresiona, lucru care poate dăuna personalităţii şi poate deturna părerea celorlalţi de la adevărata fire.

                   Pe de altă parte, încrederea este un sentiment profund, care se formează în timp şi pe baza unor fapte, concepţii ori atitudini convingătoare ale cuiva care doreşte să fie privit ca un om pe care te poţi bizui totdeauna. După cum se ştie, o persoană de încredere poate dobândi prieteni adevăraţi mai repede şi de asemenea, la rândul ei se poate bucura de ajutor la nevoie.

                   În concluzie, având parte de încrederea celor din jur este un avantaj mai mare decât obţinerea admiraţiei.


 


 


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Particularităţi ale nuvelei istorice, prin referire la o operă literară:

* "Alexandru Lăpuşneanul" de Costache Negruzzi

(Diana Dumitrescu)


 




© Gabriel Bortos
© Editura Badea Şcoala Superioară Comercială "Nicolae Kretzulescu"-Bucureşti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea