2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 15

Varianta 15


 


Subiectul I (40 de puncte)

(Lucian Blaga, "Somn")


1. Sinonime: se liniştesc = se domolesc, se opresc; suflet =spirit; veşnic = etern, necontenit, continuu; dăinuie = durează, se perpetuează;

2. Folosirea virgulelor are în această poezie diverse roluri. În prima strofă, prima virgulă coordonează prin juxtapunere două propoziţii (”Se retrag în pădure şi-n peşteri potecile,/gornicul nu mai vorbeşte”). A doua şi a treia virgulă marchează enumeraţia de substantive („păsări, sânge,ţară şi aventuri”) şi de complemente.("fără azi, fără ieri").

3. Câmpul semantic al "nopţii": stele, întunericul;

4. Poezia „Somn” de Lucian Blaga se înscrie în modernism. Una dintre trăsăturile specifice acestui curent este inovaţia în ceea ce priveşte structura versurilor. Scrierea unor versuri cu literă mică este un procedeu numit ingambament ("scindare a unei unităţi lexico-sintactice prin dispunerea ei în versuri diferite"- "Dicţionar de ştiinţe ale limbii", Ed.Nemira)

care asigură continuitatea ideii poetice, care este astfel exprimată într-o frază complexă, formată din mai multe versuri(„Dăinuie un suflet de adieri,/ fără azi, fără ieri”)

5. Imagini artistice: „Dănţuiesc stele în iarbă”-imagine vizuală şi motorie; „zvonuri surde prin arbori” - imagine auditivă;

6. Motivul somnului; motivul nopţii;

7. Figură de stil: Enumeraţia „păsări, sânge, ţară şi aventuri” reprezintă simboluri care compun natura telurică şi natura umană, care capătă un aer liniştit, tihnit la lăsarea nopţii.

8. Incipitul poeziei plasează cititorul într-un cadru nocturn, când planul cosmic, reprezentat de stele, se întrepătrunde cu cel terestru („iarbă”). În noapte, numai stelele sunt animate, oferind un spectacol mirific, construit prin personificarea stelelor („dănţuiesc stelele”). Finalul oferă poeziei profunzimea filozofică specifică operei lui Blaga, prezentând un spaţiu personal, al provenienţei, al originii spirituale a eului liric. În somn (metaforă pentru o stare de linişte, de calm care îi permite să mediteze şi să reflecteze asupra misterului "ieşirii în lumină"), eul liric simte chemarea sângelui, a originilor sale (comparaţia „sângele ca un val”). Viziunea asupra morţii nu mai este, ca la începutul creaţiei, o presimţire, ci o asociază cu motivul somnului, poetul însuşi simţindu-se legat de ideea increatului, ceea ce face posibilă ieşirea din timp: “În somn sângele meu ca un val/ se trage din mine/ înapoi în părinţi.”

9. Titlul este o metaforă revelatorie pentru tihna sufletească necesară poetului pentru reculegere, regăsire şi întoarcerea la rădăcini. Într-un cadru nocturn, când toată natura se domoleşte („Se retrag în pădure şi-n peşteri potecile,/ gornicul nu mai vorbeşte”; „se liniştesc păsări, sânge, ţară şi aventuri”, „întunericul fără de martori”) eul liric se cufundă într-o stare profundă de meditaţie asupra misterelor lumii: strămoşii, ieşirea în lumină, moartea etc.: „În somn sângele meu ca un val, se retrage din mine/înapoi la părinţi”.

10. Modernismul poeziei:

- * prezenţa metaforelor revelatorii;

- * ingambamentul - ca inovaţie modernistă în structura poeziei ("scindare a unei unităţi lexico-sintactice prin dispunerea ei în versuri diferite"- "Dicţionar de ştiinţe ale limbii", Ed.Nemira)

-* rimă albă, măsura versurilor variabilă


 


 


 


 


 


 


Subiectul al II-lea (20 de puncte)


Text argumentativ despre familie: "Nicăieri nu poate fi omul mai fericit decât în mijlocul familiei sale” (Proverb românesc)


 


                Afirmaţia proverbului românesc -„Nicăieri nu este mai fericit omul decât în mijlocul familiei sale”- este în concordanţă cu părerea mea despre relaţiile interfamiliale şi anume că omul se poate dezvolta armonios, poate trăi în pace şi mulţumire numai în cadrul unei familii bine închegate şi sănătoase moral.

                În primul rând, familia oferă stabilitate, confort şi siguranţă. Oricine se simte protejat, liniştit când ştie că are alături persoane care îi doresc binele, sunt gata să îl sprijine în mod necondiţionat atunci când are probleme. De altfel, moralistul Slavici îşi începe nuvela "Moara cu noroc" cu un adevăr universal-valabil, venit din înţelepciunea populară, povaţă pe care o rosteşte bătrâna soacră a lui Ghiţă: "Omul să fie mulţumit cu sărăcia lui, că dacă e vorba, nu bogăţia ci liniştea colibei tale te face fericit".

                În altă ordine de idei, în familie, fiecare se poate bucura cu adevărat de realizări, de împliniri, poate comunica sincer cu ceilalţi, se poate baza pe sfaturile lor, pe sprijinul şi dăruirea lor totală. Orice împlinire este trăită la cote amplificate, întrucât ea aduce bucuria izbânzii şi în celelalte inimi, nu numai în sufletul celui care şi-a împlinit un ideal. Asemenea se petrec lucrurile şi într-un eşec, tristeţea fiind împărtăşită cu ceilalţi, încurajarea, sprijinul moral făcând posibilă revigorarea forţei interioare şi a curajului de a încerca încă o dată.

                În concluzie, omul este cu adevărat fericit în mijlocul familiei, cu care împarte bucuriile şi tristeţile, împlinirile şi eşecurile, visurile şi deziluziile.


 


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Eseu în care să argumentezi că un text studiat este roman de tip obiectiv:

* "Mara" de Ioan Slavici

* "Baltagul" de Mihail Sadoveanu

* "Ion" de Liviu Rebreanu

* "Enigma Otiliei" de George Călinescu

* "Moromeţii" de Marin Preda

(Alina Ruxandra Marin)


 


© Editura Badea Şcoala Superioară Comercială "Nicolae Kretzulescu"-Bucureşti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea