2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 19

Varianta 19


Subiectul I (40 de puncte)

(Ion Barbu, "Copacul")


1. Antonime: crispate # destinse, relaxate; strălucit # tern, opac; înfăşoară # desfăşoară, desface; îmbelşugat # sărăcăcios, sterp;

2. Virgula din primul vers marchează stilistic o enumeraţie. Cea de-a doua virgulă este o respiraţie în interiorul versului şi o licenţă poetică, întrucât desparte subiectul multiplu de predicat. Cele două puncte atrag atenţia asupra explicaţiei sub forma descrierii prin imagini vizuale. Virgula din finalul celui de-al treilea vers desparte regenta de subordonată şi marchează un accent ideatic de natură concesivă. Punctele de suspensie din finalul strofei sugerează o stare meditativă, o permanentizare a ideii în viziunea eului liric.

3. Sens conotativ cu substantivele "neguri" şi "nouri": *În neguri de trecut, Ştefan cel Mare trăieşte prin faptele de vitejie. *Mă copleşesc nouri de melancolie.

4. Câmpul lexical al cuvântului "creangă": "frunze", "un rod", "copacul"

5. Imagini artistice ale copacului: "mii de crengi crispate", "casca lui de frunze", "rod îmbelşugat"

6. Figură de stil: Personificarea copacului, căruia i se atribuie trăsături umane: "hipnotizat", "ar vrea/ Să sfarăme", "să bea"

7. Lirism obiectiv: Pronumele şi verbele la persoana a III-a singular: "ar vrea ", "să bea", "nu-i goneşte","lui", "îl înfăşoară".

8. Poezia "Copacul" de Ion Barbu este un sonet, poezie cu formă fixă în care ultimele două strofe sunt terţete. Secvenţa lirică începe cu o conjuncţie adversativă, care aşază în relaţii de opoziţie ipostaza anterioară a copacului cu aceea din finalul poeziei. Toamna, definită prin epitetul augmentativ în inversiune "augusta toamnă", înfăşoară copacul în culorile apusului de soare, iar copacul se pleacă recunoscător sub greutatea roadelor, ocrotite de "casca lui de frunze". Echilibrul universal este asigurat de legile nescrise ale existenţei, epitetul în inversiune "obşteasca armonie" asigurând lumii împăcarea cu sine şi gratitudinea pentru "rod îmbelşugat: "În toamna lui, copacul se-nclină către glie".

9. Titlul format din substantivul comun, articulat "Copacul" metaforizează poetul, artistul, omul creator de frumos, care, asemenea copacului, rezistă tuturor vicisitudinilor vremii şi reuşeşte să aibă "rod îmbelşugat". Poezia redă, prin imaginarul artistic specific barbilian, soarta oarecum blestemată a artistului care, aflat în toamna vieţii, a creat roade bogate, acestea putând fi opera artistică.

10. Descrierea - ca mod de expunere în creaţiile lirice:

* imagini artistice: vizuale ("Sub casca lui de frunze un rod îmbelşugat");

* figuri de stil: personificarea (vezi pct.6), epitete în inversiune: "limpedea lumină", "umeda perdea", "obşteasca armonie".


Subiectul al II-lea (20 de puncte)


Text argumentativ despre familie: "La toate popoarele civilizate viaţa de familie este baza ordinii sociale şi de stat." (Valeriu Branişte)


                Sunt perfect de acord cu afirmaţia lui Valeriu Branişte, aceea că "La toate popoarele civilizate viaţa de familie este baza ordinii sociale şi de stat".

                Ca prim argument, menţionez faptul că educaţia primară a copilului este făcută de părinţii acestuia, care trebuie să imprime în mentalitatea micuţului normele de conduită valabile în societate şi să îi insufle concepţia de bun cetăţean. Dacă acestea nu sunt înfăptuite până la o anumită vârstă, de regulă până la 7 ani, copilul nu va mai recepta cu uşurinţă faptele şi atitudinile din jur şi va avea o gândire confuză sau săracă.

                În al doilea rând, este cunoscut şi demonstrat ştiinţific faptul că majoritatea infractorilor şi a delincvenţilor juvenili provin din familii dezbinate sau cu grave probleme comportamentale, cum ar fi consumul abuziv de alcool şi de  substanţe ilegale (droguri), violenţă fizică şi verbală, boli psihice etc. De aceea, statul încearcă să îndepărteze copii abuzaţi din căminul lor şi să îi plaseze în grija unor asistenţi maternali sau chiar să fie propuşi spre adopţie, dacă părinţii lor decad din drepturi. Aceste măsuri sunt considerate şanse reale pentru micuţii năpăstuiţi să se integreze în societate şi să fie ţinuţi departe de ilegalităţi.

                În concluzie, viaţa de familie armonioasă oferă societăţii cetăţeni cu simţ civic şi comportament social adecvat.


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Evoluţia unui personaj de inspiraţie istorică, prin referire la o operă epică sau dramatică:

* Alexandru Lăpuşneanul" - nuvela istorică "Alexandru Lăpuşneanul" de Costache Negruzzi

* Răzvan - drama istorică romantică "Răzvan şi Vidra" de Bogdan Petriceicu Hasdeu

(Alina Neacşu)


 


© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea