1. Sinonime: posomorâtă = tristă, amărâtă; întocmire = înfăptuire, alcătuire; renunţare = abandon; necuprinsă = nemărginită, imensă

2. Liniile de pauză din primul vers al ultimei strofe marchează o metaforă explicativă pentru imaginea apei, prin apoziţia

"-Şerpuitoare formă veşnic vie -".

3. Câmpul semantic al naturii: "câmpie", "stânci", "mări", "apă";

4. Polisemia cuvântului "vreme": *Meteorologii anunţă o vreme caldă, cu puţine precipitaţii. *Vremea rochiilor cu crinolină a trecut de mult.

5. Imagini artistice dinamice: imaginea munţilor:"un braţ semeţ au repezit spre fire”; imaginea apei: "şuvoiul apei neîncăpătoare/-şerpuitoare formă veşnic vie-"

6.Versul ”Un braţ semeţ au repezit spre tine” reprezintă o imagine vizuala ce simbolizează importanţa pe care aceştia o au în natură, naşterea geologică fiind "un spasm încremenit" cu trăinicie eternă "de granit".

7. Figură de stil: inversiunea metaforică "vasta strălucire" accentuează imensitatea strălucirii naturii şi asigură realizarea rimei îmbrăţişate a poeziei.

8. Aparţinând etapei parnasiene a creaţiei lui Ion Barbu, poezia „Munţii” are o structură fixă, specifică sonetului, în care eul liric transfigurează prin intermediul imaginarului poetic viziunea sa despre natura impunătoare. Se manifestă aici lirismul obiectiv, prin care se construieşte un joc al formei şi al imaginii: forma munţilor care se înalţă semeţi şi repeziţi, imaginile stâncilor şi ale apei care îşi fac loc printre stâncile munţilor şi şerpuiesc prin câmpii pentru a ajunge la punctul de vărsare "către mări odihnitoare".

9. Trăsături ale descrierii:

- figuri de stil: personificări ("dorul lor nebiruit/ Îl logodi cu vasta strălucire")

- imagini vizuale: "Şuvoiul apei neîncăpătoare".

10. sugestia este dată de bogăţia procedeelor artistice: imaginile vizuale ("Şuvoiul apei neîncăpătoare") şi de figurile de stil: epitete ("braţ semeţ","şerpuitoarea formă", "mări odihnitoare")

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Scrisoare cu următoarele cuvinte: telefon, misterios, întuneric, ezitant, explozie, incredibil

29.06.2007 (localitatea nu este specificată în cerinţă) ***

Dragii mei bunici,

                Încep prin a vă mulţumi pentru darul trimis de voi prin poştă, care îmi aduce aminte de Făgăraş şi de vacanţele petrecute cu voi. Nici nu mă aşteptam să primesc atâtea cadouri. Îmi pare foarte rău că nu aţi putut să fiţi cu mine într-o zi atât de importantă , însă am înţeles că o să ne vedem cât de curând.

                Am avut parte de cea mai frumoasă aniversare. Pe lângă felicitările, cadourile şi urările din partea celor dragi, am avut parte şi de o incredibilă surpriză din partea colegilor, care mi-au pregătit o petrecere-surpriză.

                Totul a început cu un telefon misterios de la o colegă, prin care mă ruga să merg până la ea, sub pretextul că a lipsit de la şcoală şi are nevoie de caietele mele, însă când am ajuns la scara blocului, am văzut că era întuneric peste tot. Acest fapt mi-a trezit mici bănuieli că se întâmpla ceva neobişnuit. Ezitând, m-am îndreptat spre uşa ei, am bătut încet când, deodată, uşa se s-a deschis brusc şi o explozie de artificii a luminat un tort enorm, iar treizeci de copii au început să câte „La mulţi ani”. Petrecerea a durat până dimineaţa pentru că atmosfera a fost prietenoasă şi veselă.

                Abia aştept să vă văd şi să vă povestesc şi celelalte întâmplări incredibile ce au avut loc în ultima perioadă, de când nu ne-am întâlnit.

Cu dragoste,

nepotul/nepoata voastră iubitoare,

Tudor/ Teodora

*** În lucrarea de examen, scrisoarea se redactează pe o pagină separată.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Tema familiei ilustrată într-un roman studiat, de până la al Doilea Război Mondial:

* "Enigma Otiliei" de George Călinescu

* "Mara" de Ioan Slavici

* "Ion" de Liviu Rebreanu

(Ştefania Nicolau)

© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea