2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 21

Varianta 21


 


Subiectul I (40 de puncte)

(Tudor Arghezi, "Poetului necunoscut")


1.Sinonime: beznă = întuneric; deşertăciune = zădărnicie, nimicnicie; taine  = secrete; scânteiere = lumină

2. Semnele de punctuaţie din ultima strofă:

- prima virgulă coordonează adversativ două propoziţii;

- a doua virgulă marchează coordonarea disjunctivă, a doua propoziţie, eliptică de predicat, începând cu "sau";

- punctul marchează încheierea frazei (enunţului)

3. Omonimia cuvântului “cer”: *Un cer albastru-vineţiu se întrevede printre nori. *Aş vrea să-i cer mamei un cadou mai special.

4. Rima împerecheată, măsura de 13-14 silabe

5. Utilizarea persoanei a II-a pronominale şi verbale: Verbele şi pronumele la persoana a II a atestă adresarea directă a eului liric către poetul necunoscut, către poetul-simbol al artistului, definind lirismul subiectiv.

6. Motivul visului, tema condiţiei poetului/artistului în lume

7. Semnificaţia unei figuri de stil din prima strofă: Metafora “altarului visat” ilustrează aspiraţia oricărui poet de a realiza o operă unică, ideală prin valoare artistică, prezenţa substantivului "altar" conferind creaţiei valenţe sacre.

8. Comentarea ultimei strofe: Poezia „Poetului necunoscut” este o artă poetică a lui Tudor Arghezi, prin care se evidenţiază atotputernicia cuvântului în Univers. În concepţia lirică a poetului, cuvântul este omnipotent şi încărcat cu forţă creatoare pentru revigorare spirituală:„ai să umbli prin suflete-n cuvinte”. Prin metafora blestemului -„s-asculţi de el (blestemul)”-, eul liric sugerează ideea că patima creaţiei este înrădăcinată în fiinţa poetului, fiind atras structural şi în mod decisiv de puterea cuvântului care  „leagă şi dezleagă” orice. Harul artistic are origini divine, este statornicit "din veac în veac" în inima poetului şi constituie pentru el viaţa însăşi. Prin lirismul subiectiv, reprezentat de adresarea directă (pronume la persoana a II a ) autorul dă poeziei un ton sentenţios, dar şi prevenitor despre condiţia artistului în lume. Prozodia se înscrie în modernism: versurile sunt inegale,  măsura este variabilă, iar rima împerecheată.

9. Titlul „Poetului necunoscut” certifică faptul că această creaţie lirică este o artă poetică, fiind totodată o adresare directă către oricare împătimit al scrisului, sugerat de epitetul "necunoscut". Titlul are şi nuanţă sentenţioasă, eul liric dă sfaturi unui interlocutor imaginar, care ar putea fi propriul eu creator, propria nelinişte provocată de atotputernicia Cuvântului.

10. Expresivitatea poeziei este dată de folosirea verbelor la conjunctiv şi viitor, care exprimă patima creaţiei şi o proiectează într-un timp nedefinit, neidentificat, permanentizând-o, iar imperativul „să n-ai deşertăciune”, la forma negativă, dă poeziei un ton familiar, stabilind o legătură intimă între generaţii de poeţi, prin condiţia comună pe care o au artiştii în Univers.


 


 


 


 


 


 


 


Subiectul al II-lea (20 de puncte)


Text argumentativ despre muncă: „Munca este legea lumii moderne, care nu are loc pentru leneşi”(Mihai Eminescu, "Opera politică")


                Afirmaţia „Munca este legea lumii moderne, care nu are loc pentru leneşi” are valabilitate şi în societatea de astăzi, în sprijinul acestei opinii aduc următoarele argumente:

                În primul rând, în orice anunţ de angajare se specifică faptul că de la viitorul angajat se cere neapărat „dorinţa de muncă”. Cei care nu au chef să trudească nu sunt nici măcar invitaţi la interviu.

                Un alt argument adus în favoarea acestei afirmaţii este faptul că cei mai săraci oameni sunt cei leneşi, cei cărora nu le place munca şi nu pot păstra niciun serviciu, oricât de puţin solicitante ar fi îndatoririle lui ca angajat.

                În ultimă instanţă, evidenţiez ideea că, într-o lume atât de modernizată , tehnologizată, unde roboţii iau locul oamenilor în fabrici, uzine etc, omul trebuie să înveţe să-şi schimbe orizontul, să înveţe noi îndeletniciri pentru a putea să-şi găsească un alt loc de muncă, or, cei leneşi nu au nicio şansă de a trăi decent, de a-şi întreţine familia. Cei mai mulţi dau vina pe neşansă, dar "norocul şi-l face omul" prin strădanie, inventivitate şi dorinţă de progres.

                Având în vedere cele afirmate mai sus, nu pot concluziona decât că Eminescu a exprimat una dintre cele mai profunde observaţii privind societatea din orice timp şi anume că „Munca este legea lumii moderne, care nu are loc pentru cei leneşi”, afirmaţie demonstrată prin argumentele expuse.


 


Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Modalităţile de construcţie a unui personaj dramatic, prin referire la un text studiat:


* Răzvan - drama "Răzvan şi Vidra" de Bogdan Petriceicu-Hasdeu

* Zaharia Trahanache - comedia "O scrisoare pierdută" de I.L.Caragiale

* Nae Caţavencu - comedia "O scrisoare pierdută" de I.L.Caragiale

* Agamemnon Dandanache - comedia "O scrisoare pierdută" de I.L.Caragiale

*Jupân Dumitrache - comedia "O noapte furtunoasă " de I.L.Caragiale

*Gelu Ruscanu - drama "Jocul ielelor" de Camil Petrescu

*Iona - drama "Iona" de Marin Sorescu


(Daniela Sorina Pandelea)



© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea