2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 26

Varianta 26


 


Subiectul I (40 de puncte)

(Nichita Stănescu, "Cu colţul inimii")


1. Sinonime: miraj = iluzie, închipuire, nălucire; întregi = compleţi, integrali neclintiţi; miracol = minune; mirare = uimire, surprindere, nedumerire

2. Punctul, ca semn de ortografie, se foloseşte după majoritatea abrevierilor, după cele care păstrează una sau mai multe litere din partea iniţială a cuvântului. (DOOM-2): *Scrisoarea Băncii era datată 23 ian. a.c. şi mă anunţa că sunt restantă cu plata ratelor.

Virgula, ca semn de ortografie, se foloseşte în interiorul locuţiunilor adverbiale, între interjecţii identice, între cuvinte care se repetă. (DOOM-2): *Cu chiu, cu vai mi-a înapoiat volumul pe care i-l împrumutasem anul trecut. *Pupăza şi-a anunţat zgomotos prezenţa: cioc, cioc, cioc. *Speram că doar, doar îl voi îndupleca.

3. Expresii/ locuţiuni cu "a intra": a intra la apă, a intra în vorbă cu cineva; a intra în bucluc; a intra în vigoare; a intra în joc; a intra în voie cuiva; a intra la facultate;

4.Polisemia cuvântului "perdea": Fata s-a ascuns repede după perdea, dar tot am zărit-o. În ultima vreme, bancurile fără perdea au luat amploare. O perdea de fum acoperea peisajul.

5. Figuri de stil: "colţul inimii noastre" - metaforă; "albe spume" - epitet în inversiune; "mării [...] albastre" - epitet cromatic;

6. Mărcile lexico-gramaticale care atestă prezenţa eului liric şi, deci, existenţa în text a lirismului subiectiv (reflexiv) sunt verbele şi pronumele la persoana I plural: "suntem", "noastre" şi interjecţia cu valoare afectivă, "O".

7. Tema: misiunea artistului în lume; motive: cuvântul, ochiul;

8. Enumeraţia “suntem aici/ în viaţă întregi şi în lucrare” are rolul de a eterniza prezenţa românilor pe aceste meleaguri, care sunt nemuritori prin ceea ce înfăptuiesc mereu, idee ilustrată prin verbul la persoana I plural "suntem" şi substantivul "în viaţă".

9. Caracteristici ale neomodernismului:

- limbajul artistic se distinge prin ambiguitatea expresiei: "cuvinte scrise cu colţul inimii noastre" - metaforă

- ingambamentul - continuarea ideii din versurile anterioare, fără a se marca fiecare vers prin majusculă ("scindare a unei unităţi lexico-sintactice prin dispunerea ei în versuri diferite"- "Dicţionar de ştiinţe ale limbii", Ed.Nemira)

10. Ultima strofă a poeziei începe cu o conjuncţie adversativă "Însă", care accentuează valoarea spirituală a românilor. Enumeraţia compune ideea că existăm dintotdeauna şi mereu pe aceste meleaguri, într-o unitate naţională şi un devotament patriotic ce definesc specificul acestui popor: "Însă pentru cei ce suntem aici/ în viaţă, întregi şi în lucrare". Forţa cuvântului, care în concepţia lui Nichita Stănescu are materialitate, este tăios, are "lamă de brici", dar şi tandru şi miraculos: "intrând în miracol, cu tandră mirare". Verbul "suntem" la prezentul gnomic şi gerunziul "intrând" constituie expresia certă a continuităţii românilor în patria lor.


 


 


 


 


 


 


Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Continuarea unui dialog pe tema prieteniei


["- Alexandre, spune-mi, te rog, ce părere ai despre alegerea prietenilor? Trebuie să-mi aleg prieteni dintre bătrâni sau dintre cei tineri?

- Cred că e bine să ii şi printre unii şi printre alţii. Iată ce spunea G.Călinescu, în Cronica optimistului: «Bătrânii au experienţă, respect de trecut şi de tot ce este măreţ, cruţare faţă de semeni, statornicie, fiindcă ei înşişi au învăţat a preţui legământul trainic între oameni. Însă, dacă stai numai între bătrâni, îmbătrâneşti. Ei se tem de tot ce-i nou, sau de frica de a nu-şi pierde liniştea, se dau cu vremurile noi prea impulsiv şi nesincer. Tinerii sunt entuziaşti, iubitori de omul cu înţelepciune, dar câteodată sunt necumpătaţi şi pre orgolioşi."]

- Să ştii că are dreptate Călinescu, spune Mihai, după o scurtă pauză.

- Bineînţeles! E bine să înveţi în viaţă şi de la tineri şi de la bătrâni. Uite, eu de exemplu, ştii câte pilde care şi-au dovedit eficienţa mi-a spus bunicul? Cu toate acestea, noi intrăm în relaţie mai ales cu tineri de vârsta noastră şi tocmai de aceea am rămas uimit că, aplicând învăţăturile bunicului, am rezolvat adesea neînţelegeri sau chiar conflicte. Răbdarea şi tactul sunt cele două arme care înving orice controversă. Pe de altă parte, bunicul nu înţelege de ce stau eu ore întregi cu ochii în ecranul calculatorului. Lui nu i se pare nimic interesant, ba consideră că este dăunător pentru ochi şi pentru şablonizarea creierelor.

- Da, dar tinerii sunt nerăbdători, vulcanici, impulsivi. Vezi, tu, Alexandre, eu mă simt mai aproape de cei tineri pentru că învaţă repede tot ce este nou, pentru că, după cum spunea o personalitate americană, "dacă tot aştepţi momentul potrivit, te întrec alţii care nu aşteaptă". Ei sunt şi foarte buni prieteni, săritori, idealişti, dar tot atât de adevărat este faptul că sunt şi invidioşi, prea orgolioşi şi adesea răutăcioşi.

- Mihai, până la urmă, prietenia nu ţine neapărat de vârstă, ci de asemănarea firilor, a concepţiilor, a preocupărilor şi mai ales deschiderea făţişă în comunicare. Minciuna, fie ea şi prin omisiune, nu are ce căuta într-o prietenie.

- Ai dreptate, Alexandre! Uită-te la noi, suntem prieteni de la patru ani… Au trecut 15 ani!

- O prietenie ca a noastră nu se stinge niciodată, întrucât temelia ei este solidă prin sinceritate şi loialitate, conchide Alexandru. Şi cei doi prieteni îşi bat palmele, gest familiar care le confirmă trăinicia relaţiei.


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Condiţia intelectualului, aşa cum se reflectă într-o operă în proză studiată:

* Dionis - "Sărmanul Dionis" de Mihai Eminescu

* Apostol Bologa - "Pădurea spânzuraţilor" de Liviu Rebreanu

* Ştefan Gheorghidiu - "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" de Camil Petrescu

* George Demetru Ladima - "Patul lui Procust" de Camil Petrescu

* Victor Petrini - "Cel mai iubit dintre pământeni" de Marin Preda

(Adriana Aioanei, Alexandra Radu şi Daria Teică)



© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea