2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 27

Varianta 27


 


Subiectul I (40 de puncte)

(Nichita Stănescu, "Scrisoare medievală")


1. Sinonime: domneşte = domină, stăpâneşte; nu se cunoaşte = nu este evident, nu se vede, nu se ştie; rupte = obosite, frânte; întors = revenit, schimbat

2. În versul “Noi suntem, iubito, aceiaşi”, virgula are rolul de a marca vocativul substantivului “ iubito”;

3. Sens diferit: Imediat ce ajung acasă îmi schimb hainele. *Pentru o familie săracă, este dificil să aibă o gură în plus la masă. *S-a schimbat foarte mult de când a intrat la facultate. Mihai striga la mine, dar când a apărut mama a schimbat imediat subiectul.

4. Tipul de acord identificat în versurile “Domneşte pe-aici violetul, tăcerea, cleiul tâmplăresc…” este acordul prin atracţie, justificat prin faptul că fiecare dintre aceste substantive stăpâneşte pe rând natura, astfel încât verbul “ a domni” este atribuit fiecăruia dintre ele.

5. Câmpul semantic al "comunicării": “cuvintele”, "limbi romane", “guri”

6. Tema: iubirea, motivul: cuvântul material

 7. Repetiţia exclamaţiei retorice "oh, da" sugerează necesitatea eului liric de a-şi "întări" sentimentele şi ideile, lumea sa sufletească evidenţiază extazul iubirii.

8. Prin titlul poeziei “Scrisoare medievală” este evidenţiata indirect concepţia literară a lui Nichita Stănescu, şi anume aceea a materialităţii cuvântului. Aici cuvântul sugerează eternitate, el dăinuie în timp, capătă valenţe pline de încărcătură emoţională şi prin el se transmit stări, trăiri,sentimente, emoţii. Pe de altă parte, forma epistolară a confesiunii accentuează subiectivismul creaţiei şi totodată mărturisirea sentimentului de iubire care însufleţeşte cuplul.

9. Trăsături neomoderniste:

*Scrierea cu literă mică: este un procedeu prozodic specific modernismului, prelungit şi în neomodernism, numit ingambament, care se defineşte prin continuarea ideii din versurile anterioare, fără a se marca fiecare vers prin majusculă ("scindare a unei unităţi lexico-sintactice prin dispunerea ei în versuri diferite"- "Dicţionar de ştiinţe ale limbii", Ed.Nemira)

* Cuvântul are materialitate, forţă şi sursă de comunicare erotică: “ Ducem cuvintele acestei limbi romane”

10. Ultimele şapte versuri încep cu o confesiune la persoana I plural, care sugerează împlinirea cuplului erotic, unit şi statornic: "Noi suntem, iubito, aceiaşi". Vocativul "iubito", exclamaţia afectivă şi retorică "oh, da" amplifică emoţia intensă a iubirii şi proiectează îndrăgostiţii în lumea spirituală a perechilor: "unu cu unu,/ pom cu pom, iarbă cu iarbă, /piatră cu piatră". De altfel, ca şi în alte poezii stănesciene, eul liric reordonează Universul după legile iubirii, perceput ca o călătorie în lumea sufletească a îndrăgostiţilor.


 


 


 


 


 


 


 


 


Subiectul al II-lea (20 de puncte)


Text argumentativ pe tema meritului: “A recunoaşte meritul pe jumătate e a nu-l recunoaşte deloc” (Camil Petrescu)


                În opinia mea afirmaţia lui Camil Petrescu este cât se poate de adevărată, deoarece întotdeauna meritul cuiva care a dus la bun sfârşit o muncă, un fapt, trebuie să primească încununarea cu aprecierea binemeritată. Victoria omului într-un demers, într-o activitate trebuie neapărat răsplătită prin recunoaştere şi preţuire.

                După cum se ştie, niciun lucru nu e uşor de realizat în viaţă, de aceea atunci când o persoană reuşeşte să ajungă la performanţe, la finalizarea cu succes a unui fapt de care depind mai mulţi oameni, trebuie făcut cunoscut acest succes. Indiferent care este mobilul care l-a impulsionat în realizarea scopului, reuşita presupune trudă, efort, concentrare, inspiraţie, talent, timp şi, nu în cele din urmă, pasiune. De aceea, izbânda  trebuie să fie recunoscută întotdeauna, să fie apreciată creaţia şi munca depusă.

                Un alt argument ar fi acela că, odată cu satisfacţia succesului preţuit de ceilalţi, se naşte ambiţia de a încerca să faci ceva şi mai deosebit, îţi pui toată energia şi mintea în slujba următoarei realizări, ceea ce duce, în cele din urmă, la progresul societăţii.

                În altă ordine de idei, meritul recunoscut pe jumătate atrage după sine dezamăgirea, care duce la renunţarea de a mai face efort, la sentimentul de inutilitate a strădaniei, pasiunii şi omul munceşte, de aici înainte, fără tragere de inimă.

                În concluzie, un merit se cuvine să fie mereu recunoscut în deplinătatea lui, omul care a reuşit să realizeze ceva cu totul special trebuie apreciat, respectat şi încurajat să continue în activitatea sa, ambiţionând să se autodepăşească. Aşadar, afirmaţia lui Camil Petrescu îşi dovedeşte pe deplin valabilitatea.


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Particularităţile de realizare a unui personaj de nuvelă psihologică studiată:


* Ghiţă - nuvela psihologică "Moara cu noroc" de Ioan Slavici

* Lică - nuvela psihologică "Moara cu noroc" de Ioan Slavici

* Stavrache - nuvela psihologică "În vreme de război" de I.L.Caragiale

(Adriana Aioanei şi Alexandra Radu)



© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea