2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 32

Varianta 32


 


Subiectul I (40 de puncte)

(Marin Sorescu, "Portretul artistului")


1. Câmpul lexical al naturii: "copacii", "frunze", "vânt", "nor"

2. Virgula - rol gramatical:

* Pregătirea pentru examenul de bacalaureat înseamnă să citeşti, să înţelegi, să reţii. - virgula marchează coordonarea prin juxtapunere subordonatele predicative.

* Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, a purtat peste treizeci de războaie cu turcii. - virgula marchează atributul apoziţional "domnul Moldovei", care explică subiectul.

* Fetiţo, fii atentă la maşini! - virgula marchează vocativul substantivului "fetiţo"

* Nu mi-a răspuns la telefon, sperând că doar, doar voi renunţa. - ca semn de ortografie, virgula se foloseşte în interiorul unei locuţiuni adverbiale

3. Polisemia cuvântului "vechi": *A venit la teatru purtând o haină veche. *În hambar, porumbul este vechi de doi ani. *S-a intoxicat de la un hamburger vechi. *Mihaela este cea mai veche prietenă a mea. *Moda veche a crinolinelor a revenit, mai ales la rochiile de mireasă. Există o vorbă veche, care are valabilitate şi astăzi: "Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă feresc singur".

4. Valoarea expresivă a adjectivului din versul "Asemănarea era atât de perfectă": adjectivul "perfect" nu are grade de comparaţie, el fiind deja la superlativ. Marin Sorescu îi alătură, pleonastic, un termen specific gradului superlativ -"atât de"- pentru a accentua contopirea ideală a omului cu natura, desăvârşita armonie între fiinţa umană şi elementele lumii înconjurătoare.

5. Modernitatea prozodică a poeziei:

- strofele inegale

- măsura variabilă a versurilor (3-13 silabe)

- rima albă

6. Teme: condiţia poetului în lume; natura

7. Semnificaţia cuvântului "piatră": scrierea numelui poetului în piatră sugerează intrarea sa în nemurire prin opera literară pe care oamenii o citesc şi o preţuiesc; sugerând şi piatra de mormânt, semnificaţia trimite către viaţa după moarte, veşnicia numelui poetului, cinstit de cititori.

8. Caracterul alegoric al poeziei:

*Contopirea artistului cu natura este sugerată printr-o serie de metafore şi personificări ale atitudinii poetice, prin transferarea gesturilor umane asupra elementelor din natură: "Am încălţat cu pantofii mei/ Drumul./ Cu pantalonii am îmbrăcat copacii/ Până la frunze./ Haina i-am pus-o vântului/ pe umeri./ Primului nor care mi-a ieşit în cale/ I-am pus în cap pălăria mea veche."

*Autoportretul poetului este realizat prin imaginea alegorică a naturii, asemănarea fiind "atât de perfectă", încât întreaga fire îi conferă statutului de poet veşnicia, eternitatea ei (a naturii).

9. Strofa a doua a poeziei, alcătuită doar din trei versuri scurte, are conţinut profund filozofic. Dihotomia eului liric (diviziunea în două părţi) în trup şi spirit oferă posibilitatea contemplaţiei din moarte asupra operei vii, asupra creaţiei lirice rămase ca mărturie a existenţei sale terestre: "Apoi m-am dat înapoi/ În moarte/ Să mă privesc." Viziunea de după moarte sugerează şi certitudinea dăinuirii în timp, a poetului şi a creaţiei sale. Verbele aflate la diateza reflexivă amplifică atitudinea de retrospectivă a propriei capacităţi poetice, a autoanalizei pe care, cu detaşare, eul liric o face asupra sinelui artistic: "m-am dat înapoi", "să mă privesc".

10. Raportul dintre eul creator şi univers: Întreaga poezie este o alegorie a uniunii desăvârşite dintre simţirea poetică şi natura universală, ilustrată în prima strofă prin metafore şi personificări, până la ultima strofă, unde identificarea sinelui poetic cu natura este perfectă. Altfel spus, eul liric se integrează total între elementele Universului, care-l absoarbe total, conferindu-i statutul nemuririi prin săparea numelui său în piatră.


 


 


Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Continuarea adecvată, cu 6-8 replici, a dialogului dintre doi colegi, Elena şi Andrei, pe tema lecturii:


- Nu cred că este bine să fii singur în viaţă, chiar dacă uneori ai nevoie de singurătate! zise Elena, căzând pe gânduri.

- Ce înţeleaptă ai devenit! surâse uşor ironic Andrei.

- Nu sunt mai înţeleaptă decât ieri - adăugă fata - dar am terminat de citit o carte care m-a pus pe gânduri.

- E unul din (corect este dintre - n.n.) romanele de aventuri pe care le iubeşti atât de mult? întrebă Andrei plin de curiozitate.

- Nu. E jurnalul unui mare om de cultură din secolul al XIX-lea, pe care chiar tu mi l-ai oferit de ziua mea.

- O, da! Acum ştiu despre ce vorbeşti! exclamă încântat băiatul.

- Mi-ai oferită această carte pentru că o citiseşi, ori a fost doar o inspiraţie de moment? vrea Elena să lămurească gestul băiatului.

- Fie, am citit şi eu acest volum, pentru că sunt cu adevărat pasionat de genul "jurnal" literar, considerând că astfel pot pătrunde mai adânc în sufletul omului care imaginează alte personaje. Scriitorul are o viaţă concretă, diferită de aceea a naratorului din operele literare, îşi explică Andrei pasiunea.

- Citind astfel de jurnale, rişti să fii dezamăgit de atitudinea sau mentalitatea unui autor! constată Elena cu un uşor surâs amar.

- Nu cred, nu mi s-a întâmplat până acum, răspunde Andrei.

- Eu nu mă pot încă desprinde definitiv de creatorul operei şi să mă las "furată" de omul muritor, cu un destin mai fericit sau mai nefericit, mărturiseşte Elena, cu o ezitare în glas.

- Da! Nu este uşor! Însă, dintr-un jurnal de scriitor afli o mulţime de amănunte despre alte personalităţi contemporane cu el sau opiniile lui despre tot felul de oameni de cultură, aprobă Andrei. De exemplu, din jurnalul lui Titu Maiorescu, am aflat că Mihai Eminescu nu a fost nefericit ca om, ci că structura sa interioară era dominată de scepticism, ca adept al filozofului romantic Arthur Schopenhauer.

- Să ştii, că şi pe mine m-a uimit afirmaţia lui Maiorescu! exclamă Elena. Dar cum de ai ghicit că am ajuns cu lectura jurnalului "Însemnări zilnice" al marelui critic junimist chiar la această confesiune a lui despre unicul Mihai Eminescu?

- Am presimţit! Eram sigur că te apuci imediat să citeşti această carte şi mă bucur că, după ce o vei fi terminat, vom avea despre ce discuta amândoi, îşi exprimă Andrei satisfacţia.


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Caracterizarea personajului preferat dintr-o comedie studiată:

* Zaharia Trahanache, din comedia "O scrisoare pierdută" de I.L.Caragiale

* Nae Caţavencu, din comedia "O scrisoare pierdută" de I.L.Caragiale

*Alt personaj din comedia "O scrisoare pierdută" de I.L.Caragiale

* Jupân Dumitrache, din comedia "O noapte furtunoasă" de I.L.Caragiale

* Rică Venturiano, din comedia "O noapte furtunoasă" de I.L.Caragiale

*Alt personaj din comedia "O noapte furtunoasă" de I.L.Caragiale

(Florin Vasile)


© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea