1. Sinonime: dificil = mofturos, capricios, susceptibil, exigent, greu de mulţumit; a explora = a analiza, a cerceta, a studia, a investiga, a urmări; dispreţui = a desconsidera, a mepriza; a ignora = a omite, a neglija, a nesocoti

2. Funcţia cratimei: „ce-mi” - cratima leagă două cuvinte, pentru pronunţarea într-o singură silabă; cratima înlocuieşte vocala "î" care lipseşte pronumelui (îmi); „ping –pong” - cratima se foloseşte pentru cuvântul compus, cu nuanţă onomatopeică.

3. Verbele la imperfect „deveneam”, „stam” sugerează starea de incertitudine, persistenţa atmosferei în care se desfăşoarăå acţiunea. Timpul imperfect exprimă o acţiune începută şi neterminată, indică un moment trecut şi aduce cititorul în timpul real deschizând o perspectivå dinspre trecut spre viitor. Imperfectul realizeazăå o lărgire a orizontului atât în plan spaţial cât şi temporal.

4. Câmp semantic al cuvântului "timp" – „din noapte”, „noaptea”, „serii”, " toată ziua", "zilnic"

5. În enumeraţia "Deveneam un adolescent dificil, cu bizarerii şi idei absurde", epitetele au rol caracterizator: "adolescent dificil" numeşte în mod direct trăsătura de mofturos, năzuros, comunicare anevoioasă cu personajul; "idei absurde" reliefează indirect gândirea abstractă, concepţiile originale, cu totul deosebit de ceilalţi adolescenţi.

6. Teme: adolescenţa; autocunoaşterea

7. Calitatea stilului: Textul citat se încadrează în stilul beletristic, deoarece prin utilizarea imaginilor artistice şi a cuvintelor cu sens figurat se conturează· imagini plastice în conştiinţa cititorului. Figurile de stil, topica şi punctuaţia sunt relevante pentru anumite stări afective ale naratorului ce se transmit pe parcursul operei şi cititorului.

8. Cu fiecare lectură nouă, mai adaugi câteva lucruri la cele pe care le-ai învăţat; este extraordinar modul în care o carte poate schimba mentalitatea şi chiar firea unui om. Fiecare carte citită oferă o nouă perspectivă asupra vieţii, putând revoluţiona gândirea, atitudinea şi viziunea asupra existenţei, adică o nouă viaţă.

9. Personajul îşi formase o lume a lui, în care intrarea era interzisă, unde exista o barieră între el şi ceilalţi colegi, pe care îi dispreţuia şi cu care nu voia să aibă nicio legătură, simţindu-se diferit şi având alte preocupări. Tânărul adolescent simte dorinţa de a se retrage în sine, fiind plin de frământări, având o imaginaţie şi o putere de creaţie ce ating forme maxime. El se simte diferit datorită identificării spirituale cu mari poeţi europeni şi autohtoni şi se manifestă diferit, întrucât, în pauze, preferă să umple tabla cu versuri, în loc să joace ping-pong.

10. Perspectiva narativă defineşte punctul de vedere al naratorului-personaj (narator autodiegetic), prin naraţiunea la persoana I şi focalizare internă ("împreună cu")

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Transformarea replicilor dialogului în vorbire indirectă (Mihail Sebastian, „Oraşul cu salcâmi”)

                Într-o zi de decembrie, cum se oprise în faţa unei librării, lui Gelu i se păru că o recunoaşte, oglindindu-se în geamul jumătate îngheţat al vitrinei, pe Adriana, trecând tocmai strada, spre celălalt trotuar. O recunoscu după mantou, căci fata îşi ascundea obrazul, voind parcă să-l evite.

                Gelu o întreabă pe Adriana de ce fuge şi dacă aceasta îl ocoleşte, iar fata răspunde afirmativ.

Râse. Avea mâinile încărcate cu diverse pachete şi Gelu trebui să-i ia câteva, pentru ca să-i poată strânge stânga, pe care ea i-o întindea grăbită.

                Vizibil încurcată, Adriana îi spune ceva despre un secret, dar refuză să-i dea mai multe detalii. Insistenţele lui Gelu o determină pe fată să-i reproşeze acestuia, pe un ton uşor iritat, că este indiscret. Promiţând că îi va explica mai târziu totul, fata se grăbeşte la o întâlnire importantă şi misterioasă în acelaşi timp. Curios, Gelu o întreabă cu cine, dar răspunsul devine inutil, căci, în aceeaşi clipă, Cecilia vine spre ei. Fetele schimbă un mic semn de complicitate şi Cecilia, mirată de prezenţa lui Gelu, izbucneşte în râs.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Conflictul într-o operă în proză (de factură psihologică) studiată:

* "Moara cu noroc" - nuvelă de Ioan Slavici

* În vreme de război" - nuvelă de I.L.Caragiale

* "Pădurea spânzuraţilor" - roman de Liviu Rebreanu

* "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" - roman de Camil Petrescu

(Andra Ioniţă, Adriana Ciunel şi Ruxandra Bodale)

© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea