2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 47

Varianta 47


 


Subiectul I (40 de puncte)

(Ion Heliade-Rădulescu, "Destăinuirea" - fragment, III)


1. Expresii/ locuţiuni cu substantivul "deget": a nu mişca un deget; a da un deget şi a lua toată mâna; a se ascunde după deget; a fi cu degetu-n gură; a-şi muşca degetele, a număra pe degete; a avea pe cineva la degetul mic;

2. Abateri de la norma literară: „subt” ; „ast”

3. Omonimia cuvântului "liră": *O liră turcească valorează 0,711 dolari americani. * Cântând la liră a vrăjit-o pentru totdeauna.

4. Vocativ: “Subt degete-mi răsună, liră, te-nfiorează“

5. Măsura – 14 silabe ; rima – încrucişată

6. Tema: condiţia poetului în lume; misiunea operei; crezul artistic

7. Opoziţie: „loc osândit” / „raiul”

8. În cel de-al patrulea vers al ultimei strofe, metafora “aleasa frumuseţe” sugerează poezia, ca o creaţie ce îi conferă poetului aură divină, opera sa fiind "slăvită" pentru valoarea incontestabilă.

9. În a doua strofă a poeziei, eul liric compune portretul spiritual al poetului, a cărui menire este să răsune peste veacuri. Trăsăturile poetului sunt de natură romantică, hiperbolizate prin forţa excepţională a spiritului liric: când se închină, cerul coboară la el, iubirea este "flăcări", ura "detună", iar sufletul "seninul […] luminos", exagerări specifice romantismului. Întreaga poezie pledează pentru sensibilitatea artistului, a cărui operă trebuie să transmită mesaje oamenilor şi peste veacuri să aibă forţă de pătrundere în lume: "Când cântă el, s-aude, veacurile răsună;"

10. Poezia „Destăinuirea” este o artă poetică, întrucât Heliade Rădulescu transfigurează viziunea sa despre menirea artistului, care „a-nvrednicit” o „aleasă frumuseţe” prin harul său, fiind capabil ca într-un „loc osândit” să înfiinţeze „raiul”. De asemenea, o altă trăsătură a artei poetice prezentă în text se referă la misiunea creaţiei sale, cu ajutorul căreia, poate face „cerul să coboare jos” iar „veacurile să răsune”, opera transmiţând mesajul poetic generaţiilor viitoare şi înscriindu-se astfel în posteritate şi nemurire. Creaţie artistică, poezia, se particularizează printr-un limbaj propriu, cu ajutorul epitetelor („loc osândit”), comparaţiilor („Dragostea lui e flăcări şi ura lui detună”), inversiunilor („aleasă frumuseţe”) şi metaforelor hiperbolice („veacurile răsună”), acestea constituind un alt argument prin care poezia "Destăinuirea" se poate defini ca artă poetică romantică.


Subiectul al II-lea (20 de puncte)


Text argumentativ despre voinţă: "Voinţa poate fi, mai mult decât talentul, un motiv de mândrie" (Honoré de Balzac)


Honoré de Balzac exprimă ideea conform căreia atât talentul cât şi voinţa reprezintă trăsături pozitive ale caracterului nostru, în anumite cazuri cea din urmă poate fi considerată o calitate primordială şi un motiv de mândrie bine întemeiat.

Eu sunt de părere că afirmaţia mai sus enunţată este întemeiată şi regăsită în viaţa reală a oricărui om.

Un prim argument este susţinut de situaţia persoanelor care, deşi nu sunt talentate, excelează printr-o voinţă puternică, astfel compensând această lipsă, reuşind să aibă succese de invidiat în domeniul respectiv.

În al doilea rând, voinţa este o trăsătură pozitivă superioară talentului, deoarece, spre deosebire de acesta, nu este o însuşire cu care ne naştem, ci este dezvoltată şi exersată odată cu trecerea timpului, în funcţie de caracterul şi mentalitatea fiecărui individ.

Pe de altă parte, nu totdeauna reuşeşti să ai succes în orice domeniu, oricât de mare ar fi dorinţa reputaţiei. În artă, cred că este nevoie de foarte mult talent, de har ca să poţi crea un tablou, o operă literară sau muzicală, astfel încât ele să devină notorii şi să "nască" artistul, aşa cum exprimă Nichita Stănescu ("Către Galateea"). În acelaşi timp, numai talentul nu ajunge, trebuie şi multă sârguinţă, întrucât arta este rodul talentului şi al trudei, după cum ilustrează şi Tudor Arghezi în poezia "Testament".

În concluzie, voinţa poate rezolva prestigiul profesional, moral, social, financiar etc., al omului, dar numai talentul poate naşte artişti.


 


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Caracterizarea unui personaj dintr-un basm cult studiat:

* Harap-Alb - ( eroul) din basmul "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă

* Spânul - (antieroul) din basmul "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă

(Gabi Murea)


© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea