2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 48

Varianta 48


 


Subiectul I (40 de puncte)

(Şt. O. Iosif – “Poezia”)


1. Polisemia cuvântului "vreme" : *A venit vremea sặ ne luăm “la revedere”, după ce timp de patru ani am fost ca o familie. Astăzi vremea va fi însoritặ şi cu temperaturi destul de ridicate. *Prietenia lor a durat vreme de doi ani. Pe vremea bunicilor nu existau filme horor.

2. Substantivul “Poezie” este scris cu majusculă deoarece este o personificare şi, prin aceasta, i se conferă unicitate, ca oricărui substantiv propriu.

3. Abateri de la norma limbii literare actuale: “ruini”, “diadem”, “ghitară”, "sară".

4. Linia de pauza din versul “Dormi prin ruini, drept căpătâi ghitara” are rolul de a marca atributul apoziţional "ghitara" care explică substantivul "căpătâi", altfel spus, "ghitara" este aşezată "drept căpătâi". O altă motivaţie este aceea că linia de pauză ţine locul predicatului "ai pus".

5. În versul "Sărmană, urgisită Poezie!…", mijloacele lingvistice de realizare a subiectivităţii sunt adresarea directă prin folosirea vocativului "Poezie", precedată de enumeraţia adjectivelor "sărmană, urgisită" aflate tot în vocativ. Tonul afectiv sugerează exprimarea directă a compasiunii de care eul liric este puternic impresionat privind soarta poetului şi a poeziei.

6. Rima este îmbrăţişat·, iar măsura este de 11 silabe.

7. Stilul retoric: interogaţia retorică "În veacul nostru cine-ţi smulge-o floare?"; exclamaţia retorică "Sărmană, urgisită Poezie!…".

8. Figură·de stil: metafora “cununi nepieritoare” exprimă gloria veşnică şi nemuritoare a poeziei, manifestată din cele mai vechi timpuri, de pe vremea marilor războinici şi până astăzi.

9. Prima strofă începe cu un verb la prezentul etern (gnomic) “te văd”, urmat de o enumeraţie de substantive ce personifică Poezia care nu mai este apreciată şi preţuită de contemporani, "nu mai porţi brăţară·, / nici diadem, nici straie orbitoare…”, condiţia ei actuală fiind de cerşetoare a culturii: “Şalul vechi de cerşetoare”. Cinstirea, omagierea Poeziei, personificată subtil în ipostaza unei femei, definită prin podoabele de preţ pe care le etalează, este în antiteză cu statutul recent de cerşetoare, sugerând decăderea umanităţii, care nu mai este interesată de valorile spirituale. Conjuncţiile adversative "dar", "ci", precum şi repetiţia adverbului "nici" accentuează scepticismul eului liric privind gloria Poeziei. Metafora "Averea ta întreagă e-o ghitară" semnifică ideea că Poezia nu a încetat să "cânte", menirea ei de a transmite oamenilor emoţia ideilor lirice rămânând singura dar adevărata avere spirituală.

10. Relaţia dintre poezie şi timp: Întreaga poezie este construită pe strânsa legătură între poezie şi timp, aflate în antiteză şi într-o sugestivă viziune romantică. Astfel, imaginea despre trecut, idealizată prin preţuirea de către umanitate a valorilor spirituale, se află în antiteză cu prezentul decăzut, când superficialitatea contemporanilor este sugerată de metafora "uşi de cafenele", iar Poezia nu mai stârneşte emoţie estetică, ci doar "simţiri rebele". În perioada de glorie, Poezia desfăta zeii, în societatea actuală arta este ignorată, întrucât "epigonii" nu sunt capabili să aprecieze arta adevărată.


Subiectul al II- lea (20 de puncte)


Scrisoare privind relatarea unei discuţii purtate cu un coleg despre un film vizionat împreună


Bacău, 29.06.2007*** Î


 


Dragă Alina,


 


M-am gândit să îţi scriu câteva rânduri pentru a–ţi povesti şi ţie discuţia pe care am avut-o cu un coleg din clasa vecină, în legătură cu un film american difuzat de HBO şi intitulat "Celularul". Am văzut filmul împreună, acasă la Georgeta, într-o sâmbătă după-amiază. Filmul construieşte o viziune foarte interesantă despre utilitatea unui telefon celular, dar şi consecinţele pe care le are exagerarea folosirii lui. Acţiunea se petrece la New York, oraşul nebun al americanilor. Un grup de tineri, pasionaţi de celulare, au de suferit, fiecare în alt fel, din cauza acestui hobby. Un tânăr are o afecţiune la ureche, medicii nu bănuiesc de la ce s-a produs boala. Altuia îi fusese furat celularul şi folosit într-un jaf armat. O fată îşi consuma iubirea numai la celular, întâlnirile reale cu iubitul fiind întâmplătoare. În general, orice situaţie era rezolvată la celular, comunicare între ei de asemenea.

Părerea mea a fost că nu este normal ca un aparat să înlocuiască atitudinile şi sentimentele umane şi că orice exagerare atrage după sine necazuri. Traian, colegul respectiv, susţinea că acestea sunt ficţiuni proprii oricărui film, că producătorii au vrut să şocheze cu un astfel de subiect. Argumentul lui era că orice invenţie tehnologică modernă este în sprijinul omului, pentru a-i face viaţa mai comodă. Ne-a dat numeroase exemple din viaţa reală, în care celularul a fost personajul principal. Eu m-am aprins, ştii că sunt uşor colerică, şi i-am argumentat cu evidenţa că toate descoperirile au avut un procent nociv împotriva omului. De pildă, asfaltul care a înlocuit iarba, toate experienţele sofisticate care se fac au dus la degradarea mediului ambiant şi, mai nou, la pericolul încălzirii globale. Omul s-a îndepărtat de natură, de preocupări spirituale şi emoţionale şi îşi duce existenţa bazându-se din ce în ce mai mult pe aparate, pe tehnologie…

Tu ce părere ai? Scrie-mi de urgenţă, ştii cât de nerăbdătoare sunt!

Te sărut cu drag şi te îmbrăţişez,

Ion/Ioana

*** În lucrarea de examen, scrisoarea se redactează pe o pagină separată.


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Evoluţia conflictului într-o dramă studiată:

* "Răzvan şi Vidra" de Bogdan Petriceicu Hasdeu

* "Jocul ielelor" de Camil Petrescu

* "Suflete tari" de Camil Petrescu

* "Meşterul Manole" de Lucian Blaga

* "Iona" de Marin Sorescu


(Roxana Nădăşanu)


Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea