2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 49

Varianta 49


 


Subiectul I (40 de puncte)

(Ion Minulescu, “Romanţă negativă”)


1. Antonime: lucioasă # mată, opacă; împreună # separat; a coborî # a urca; simplu # complicat, complex, sofisticat

2.Ghilimele puse la sintagma "fapt divers" marchează ironia amară şi sensul conotativ al expresiei

3. Derivate ale cuvintelor "noapte" şi "alarmă": La ora opt se înnoptează. *Tusea ei este alarmantă.

4. Câmpul semantic al termenului "călătorie": “călători”, “tren”, “tichete”, “bagaj”, “a călători”, "semnal de alarmă"

5. Repetarea verbului "a fi" este o exprimare stilistică ludică, un joc de timpuri verbale, de afirmaţie şi negaţie, ca simbol al nestatorniciei şi incertitudinii iubirii, pe care îndrăgostiţii nu o pot controla: "n-a fost nimic"/ "ar fi putut să fie". Iubirea s-a sfârşit înainte să înceapă, "Şi ce-a putut să fie s-a sfârşit…", totul a fost un iureş năucitor, "o scurtă nebunie", lăsând o rană care a sângerat o vreme în inima celor doi îndrăgostiţi. De altfel, se recunoaşte cu uşurinţă atitudinea de persiflarea fermecătoare ca particularitate a poeziilor erotice simboliste scrise de Ion Minulescu.

6. Tema iubirii, motivul suferinţei pentru iubire

7. Figură de stil: metafora "Lama, lucioasă, de cuţit" sugerează durerea provocată de pierderea fulgerătoare a iubirii, suferinţă asemănătoare cu o înjunghiere. De altfel, există şi o zicală populară despre chinurile iubirii: "am simţit un cuţit în inimă".

8. Ultima strofă se constituie într-o concluzie a discursului liric, "Şi-atâta tot", reiterând (reluând) primele versuri şi asigurând astfel o simetrie lirică întregii poezii: "Din ce-a putut să fie,/ N-a fost decât un searbăd început". Epitetul antepus, "searbăd", accentuează ideea că, de la început, iubirea a fost lipsită de vlagă, dulceagă, insipidă. Sensul denotativ al sintagmei "fapt divers" este de întâmplare minoră, fără importanţă, pe care presa o menţionează printr-o ştire sau un scurt articol. În sens conotativ, iubirea "celor doi călători" a fost fără substanţă, superficială, neînsemnată, asemenea unui "fapt divers". Accentul ideatic din finalul poeziei accentuează uşoara persiflare cu care este privită o dragoste care "n-a fost" şi de aceea amintirea nu mai păstrează nici detaliile de timp şi loc ale manifestării ei: "simplu «fapt divers», ce nu se ştie/ În care timp şi-n care loc s-a petrecut!…".

9. Titlul "Romanţă negativă" defineşte întreaga poezie, o creaţie sentimentală cu nuanţă elegiacă, în care emoţia se transmite cu uşurinţă cititorului, viziunea asupra iubirii trecătoare făcând parte din experienţa de viaţă a oricărui om.

10. Trăsături simboliste:

- călătoria ca simbol al iubirii: cei doi îndrăgostiţi au călătorit împreună cu sentimentul iubirii, dar niciunul n-a fost pregătit pentru această relaţie, întrucât n-au avut tichete, nici bagaje, dar au avut la-ndemână "semnalul de alarmă".

- muzicalitatea poeziei prin repetiţia verbului "a fi".


Subiectul al II- lea (20 de puncte)


Text argumentativ despre curaj: "Curajul e vederea peste propria fiinţă şi peste orice primejdie a unui scop." (Nicolae Iorga, "Cugetări")


 


                Sunt de acord cu afirmaţia lui Nicolae Iorga: “Curajul e vederea peste propria fiinţă şi peste orice primejdie a unui scop”.

                În primul rând, din proprie experienţă, pot spune că fiecare dintre noi are ascunsă în sine o putere de muncă, o energie de luptă enormă, numai că ceea ce ne împiedică să o eliberăm este frica de eşec. Credeam că nu voi putea niciodată să îmi înving frica de zbor cu avionul. Dar pusă în situaţia de a călători peste ocean pentru a-mi vizita o rudă bolnavă, mi-am luat inima în dinţi şi am reuşit să îmi stăpânesc anxietatea. A fost “o chestiune” de curaj şi de voinţă.

                În al doilea rând, sunt cunoscute cazuri în care mamele îşi salvează copiii din situaţii neobişnuit de periculoase. Un exemplu ar fi cel în care o mamă româncă şi-a salvat fetiţa de sub roţile unei maşini, ridicând pur şi simplu vehiculul. Curajul acestei femei este un exemplu de voinţă supraomenească într-o situaţie primejdioasă, pentru un scop primordial: iubirea pentru copilul ei.

                În concluzie, curajul reprezintă abandonarea de sine în situaţii limită, atunci când ai cu adevărat un scop important.


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Evoluţia relaţiilor dintre două personaje implicate în conflictul dramatic dintr-o dramă studiată:

* Gelu Ruscanu şi Şerban Saru-Sineşti din drama "Jocul ielelor" de Camil Petrescu

* Andrei Pietraru şi Ioana Boiu-Dorcani din drama "Suflete tari" de Camil Petrescu

(Alina Neacşu)


Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea