2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 55

Varianta 55


 


Subiectul I (40 de puncte)

(Alexandru Philippide, “Desen murdar”)


1. Sinonime: nelinişte = îngrijorare, teamă; des = înnorat, dens; mohorât = trist, sumbru; veşnicie = eternitate

2. Cratima în structura "şi-mprăştie" leagă două cuvinte pentru a se pronunţa fără pauză, înlocuieşte vocala iniţială "î" şi păstrează măsura şi ritmul versurilor

3. Expresii/ locuţiuni cu termenul "drum": a ieşi în drum, drum lung, a avea drum de făcut; peste drum; a rămâne pe drumuri; a apuca pe alt drum; a-şi face un drum în viaţă; a da drumul cuiva; drum de fier;

4. Adverbul "mărunt" este un epitet care descrie căderea ninsorii în fapt de seară, contribuind şi la conturarea imaginii vizuale.

5. Imagini artistice: "Un croncănit răzleţ răsună crunt" - imagine auditivă; "Iar seara-n câmp se deapănă mărunt,/ Ţesând cu fulgii vânăt giulgi de scrum"- imagine vizuală

6. Tema naturii, motive: seara, solitudinea

7. Figură de stil: epitetul şi personificarea "cerul des îngenuncheat" descrie un cer de iarnă înnorat, apăsător, care cade parcă pe pământ, sugerând starea de tristeţe, melancolie şi solitudine a eului liric.

8. Ultima strofă descrie o imagine dezolantă a naturii, metafora "văzduhu-n zdrenţe atârnă pe câmpie" ilustrând starea deprimată a eului liric, tristeţea lui sfâşietoare. Personificarea dâmbului care-şi încruntă sprânceana uneşte planul exterior al naturii cu cel interior al simţirii poetice. Imaginea dezolantă a trecerii timpului este realizată prin scrierea cuvântului cu literă mare, ceea ce denotă o umanizare dureroasă a timpului personificat, care "păşeşte strâmb" prin noroiul existenţei, peste care "vântul suflă veşnicie". Astfel, se ilustrează absenţa oricărei speranţe, a găsirii unei soluţii de supravieţuire spirituală a eului liric, stare ilustrată şi prin prezenţa semnului exclamării din finalul poeziei. În ultimul catren al poeziei, măsura versurilor este de 10-11 silabe, iar rima este încrucişată.

9. Titlul este o metaforă, care sugerează un tablou ambiguu, într-o oare care măsură chiar grotesc, prin alăturarea termenilor: substantivul "desen" ce poate reprezenta creaţia, arta, frumuseţea, puritatea şi epitetul "murdar", semnificând "noroi", "zdrenţe", scrum". Imaginea este aceea a "cerului mohorât", "strivit în pumni de nouri". Copacul, element întâlnit deseori în creaţia lui Eminescu, simbol al iubirii, eternităţii, mlădios şi graţios este prezentat de Al. Philippide ca un "biet copac" cu "trupul frânt şi crengile vâlvoi". Văzduhului i se atribuie metafora "zdrenţe-atârnă", iar colina e personificată, fiind asemuită cu o "sprânceană" ce se încruntă, prezentând astfel urâţenia şi ura naturii. În acest cadru, "vântul suflă veşnicie", iar timpul nu-şi urmează drumul său firesc, păşind strâmb prin noroiul care-l încetineşte.

10. Trăsături ale descrierii:

- prezenţa imaginilor artistice: imagini vizuale ("Iar seara-n câmp se deapănă mărunt,/ Ţesând cu fulgii vânăt giulgi de scrum"); imagini auditive ("Un croncănit răzleţ răsună crunt");

- prezenţa figurilor de stil: epitet în inversiune ("vânăt giulgi"); personificări ("cerul des/ Îngenunchează"), metafore ("giulgi de scrum")

- conturarea unui peisaj de toamnă, dezolant: "Un biet copac se clatină răzleţ/ Cu trupul frânt şi crengile vâlvoi" cu trimiteri către sentimentele de tristeţe, melancolie ale eului liric;


Subiectul al II- lea (20 de puncte)


Text argumentativ despre muncă şi bani: "Altă pâine cumpără banul muncit şi altă pâine fură banul şiret." (Tudor Arghezi, "Pravilă de morală practică")


                Încă din cele mai vechi timpuri, banul a dat naştere la multe conflicte, divergenţe şi a constituit un mod de diferenţiere atât a lucrurilor materiale cât şi a oamenilor.

                Totul depinde însă de mentalitatea fiecăruia şi de prisma prin care te uiţi la viaţă, fiecare om având propriile criterii de clasificare a valorilor. Pot spune că sunt de acord cu afirmaţia “Altă pâine banul muncit şi altă pâine fură banul şiret”, deoarece fac parte dintre cei care pun preţ pe valoarea morală şi nu pe cea oferită de bani. Este destul de greu să îţi menţii această convingere, având în vedere societatea nedreaptă, lipsită de reguli, o lume în care puterea banului are ultimul cuvânt, decide valori şi competenţe. Totuşi, continui să cred că adevărata valoare umană nu este cea pe care banul o oferă, din simplul motiv că banul în sine s-a devalorizat, uneori galopant, pe parcursul timpului.

                De aceea cred că nu merită "să furi" banul, indiferent de situaţie, pentru că, pe lângă faptul că este un act imoral, nu vei obţine o satisfacţie sufletească, ci dimpotrivă. Oricare ar fi comportamentul celor din jur, trebuie să ai personalitate şi să nu te laşi influenţat ori tentat de tot felul de atracţii. Este adevărat că pare mai simplu să furi şi să te bucuri de confortul oferit de bani, însă, cel puţin din punctul meu de vedere, gradul de satisfacţie oferit de banul muncit este mai mare, deoarece este important să ai conştiinţa împăcată.

                În concluzie, sunt de acord cu afirmaţia lui Arghezi: “Altă pâine banul muncit şi altă pâine fură banul şiret”.


 


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Particularităţi ale basmului cult, prin referire la o operă studiată:

* "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă

(Robu Ştefan)


Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea