2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 57

Varianta 57


Subiectul I (40 de puncte)

(Radu Stanca, “Floarea-soarelui”)


 


1. Sinonime: făptură = fiinţă; descătuşând = eliberând; trudiţi = munciţi, obosiţi; frenetică = exaltată, nestăpânită, entuziastă;

2. Sens conotativ al cuvintelor "noapte" şi "trup": *În ziua secerişului, sătenii s-au trezit cu noaptea în cap. *Când i-a zâmbit, a simţit că este trup şi suflet alături de el.

3. Rolul cratimei în structurile "mă-nvârt" şi "floarea-soarelui":

*în prima structură, cratima leagă două cuvinte pentru a le pronunţa fără pauză, pentru înlocuirea vocalei iniţiale "î" şi pentru păstrarea măsurii şi ritmului versurilor;

*în structura a doua, cratima se foloseşte pentru scrierea corectă a unui cuvânt compus.

4. Câmpul semantic al "luminii": strălucitoare, răsari, raze, soare.

5. Mărci lexico-gramaticale ale eului liric:

- pronumele la persoana I singular: mă, mi-, eu, mei, îmi, -mi, mele

- verbe la persoana I: -nvârt, aplec, stau, ridic, simt.

- adresarea directă prin :

                - pronume de persoana a II-a : ta, tu, tine

                - verbe la persoana a II-a: trimiţi, apui, răsai

6. Tema iubirii, motivul solitudinii.

7. Măsura versurilor este de 10-11 silabe . Rima în prima strofă este îmbrăţişată  iar în următoarele trei strofe este încrucişată.

8. Figură de stil: Personificarea “zarea călătoare” ilustrează efemeritatea sentimentului de iubire. Poetul caută iubirea, iar când o găseşte realizează că acesta trecător, întrucât dispare precum “zarea călătoare”, iar eul liric se simte trist şi dezamăgit până când sentimentul înălţător apare din nou.

9. Ultimele două strofe sugerează revenirea speranţei pentru a trăi o nouă iubire, metafora soarelui sugerând lumina şi strălucirea acestui sentiment. Iubita este fiinţa care readuce în inima eului liric dragostea, acea “frenetică substanţă” ce constituie esenţa vieţii, exprimând certitudinea fericirii viitoare: "simt". “Câmpul plin” este metafora pentru sufletul poetului în care se iveşte o “harnică speranţă”- personificare ce exprimă nădejdea că va regăsi fericirea pierdută. Iubirea îi dă poetului forţa creatoare, ilustrată prin metafora ”florile fiinţei mele”, revigorându-i întregul trup, care începe să pulseze sub acţiunea sentimentului ce-i “urcă prin arterele rebele”. Catrenul are măsura de 10-11 silabe şi rima încrucişată.

10. Titlul poeziei ilustrează dependenţa eului liric de iubire, prin sensul conotativ pe care-l are substantivul compus "floarea-soarelui". Sufletul poetului, asemenea plantei care se roteşte după soare, "floarea-soarelui", este în continuă căutare a iubirii care îl încălzeşte, îi dă strălucire, viaţă şi, mai presus de toate, puterea de a rodi, de a-şi desăvârşi opera sub razele binefăcătoare ce-i mângâie sufletul. Eul liric este sortit să caute şi să descopere acest sentiment fără de care nu ar putea crea, întrucât o floare fără lumină şi fără soare nu poate rodi, ci se veştejeşte şi moare.


Subiectul al II- lea (20 de puncte)

Text argumentativ despre adevăr: "Nu e greu să găseşti adevărul, e greu să ai dorinţa de a-l găsi." (Nicolae Iorga)


                Pentru societate, adevărul, la fel ca majoritatea valorilor morale, a pălit de-a lungul timpului, devenind fad, lipsit de substanţă şi a căpătat un înţeles abstract. Refuzând adevărul, întrucât “a refuza” este mai uşor decât“ a înţelege", oamenii s-au afundat treptat în propria plasă ţesută din ipoteze şi minciuni. Însă, adevărul nu a dispărut, el le-a fost dăruit oamenilor de către Creator, iar pentru a-l redescoperi, aceştia ar trebui să caute adânc în sufletele lor, deoarece, după cum afirmă şi Nicolae Iorga, “Nu e greu să găseşti adevărul, e greu să ai dorinţa de a-l găsi”. În sprijinul acestei afirmaţii, aduc următoarele argumente:

                Pentru început, consider că primul pas în aflarea adevărului este ca oamenii să realizeze că ei înşişi trăiesc în minciună. Spre exemplu, Iisus i-a învăţat pe semenii săi că religia nu înseamnă credinţă şi că templul nu este un lăcaş construit de mâini omeneşti, ci însuşi sufletul omenesc în care El a aprins lumânarea credinţei. Înşelată de puterea banului, societatea a înlocuit adevăratul templu cu biserica - o instituţie care încă din cele mai vechi timpuri s-a dovedit a fi o afacere profitabilă în cadrul căreia iertarea păcatelor este vândută “credincioşilor” contra unei sume de bani, viaţa veşnică putând fi, de asemenea, cumpărată. Afundându-se treptat în minciuni, oamenii au înlocuit legea iubirii şi a iertării aproapelui cu practicarea de ritualuri religioase, deseori plictisitoare, cu predici monotone şi greoaie, pe care mulţi nici nu se mai obosesc să le înţeleagă, minţindu-se pe sine că mergând la biserică au credinţă şi că oricum, mântuirea le va fi dată gratuit.

                În al doilea rând, cred că ceea ce le lipseşte oamenilor este însăşi dorinţa de a găsi adevărul pur, aşa cum le-a fost dat. Societatea se amăgeşte în continuare, imaginându-şi un Iisus mitic, care va sosi călare pe un nor şi o va mântui fără să merite şi care nu va ţine seama de greşelile comise de aceasta. Aşa că oamenii, refuzând adevărul şi idolatrizând banul, au creat un sistem în care domneşte suspiciunea, ura şi teama de a nu pierde agoniseala de-o viaţă - teamă nejustificată, întrucât oricine ştie că dincolo de moarte, sărac şi bogat, bolnav şi sănătos, sunt egali în faţa lui Dumnezeu şi judecaţi după greşelile săvârşite.

                În concluzie, sunt întru totul de acord cu afirmaţia lui N. Iorga şi cred că dacă oamenii şi-ar dori cu adevărat să iasă din rutina vieţii cotidiene, renunţând la haina de formalităţi pe care o poartă, ar redescoperi adevărul pur - chintesenţa vieţii, aşa cum le-a fost dăruit la facere.

(Velicu Raluca)

Subiectul al II-lea (20 de puncte) - altă propunere de rezolvare

Text argumentativ despre adevăr: "Nu e greu să găseşti adevărul, e greu să ai dorinţa de a-l găsi.

(Nicolae Iorga)


 


                Sunt de acord cu afirmaţia lui Nicolae Iorga, aceea că "Nu e greu să găseşti adevărul, e greu să ai dorinţa de a-l găsi".

                În primul rând, se ştie că, uneori, «adevărul doare», cum spune un proverb cunoscut. De aceea, multe soţii, bănuind că partenerii lor le înşală, preferă să rămână în întuneric, nici să confirme şi nici să infirme presupunerea, mergând după principiul «ceea ce nu ştii nu te poate răni».

                Ca al doilea argument, aduc în atenţie o întâmplare perfect reală. Maria, o elevă silitoare la un prestigios liceu din Capitală, s-a apucat să fumeze pentru a intra în grupul elevilor populari din clasa ei. Este zărită într-un bar, practicându-şi noul obicei, de o vecină care decide să îi povestească totul mamei fetei. Aceasta din urmă nici nu a vrut să audă aşa ceva, a negat totul cu vehemenţă, susţinând că fata ei este un înger, aşadar nu poate fuma. Contrariată, vecina i-a propus mamei să se ducă în barul X şi să se convingă singură. Au urmat saluturile politicoase şi despărţirea.

                Mama a rămas în dubiu: să aibă încredere în Maria, sau chiar să se ducă în acel bar pentru a vedea cu ochii ei? Până la urmă, a decis să nu acţioneze în niciun fel, nici măcar să o interogheze pe Maria. I-a fost mai comod să nu se implice, să păstreze imaginea perfectă pe care o avea despre copilul ei, pentru că altfel ar fi trebuit să ia măsuri şi acest fapt i-ar fi creat un disconfort.

                În concluzie, câteodată, atunci când ne e frică de ce vom descoperi, preferăm să rămânem în întuneric, deoarece este un efort să vrei să ştii adevărul.

(Alina Neacşu)


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Direcţia modernistă promovată de Eugen Lovinescu în cultura română, ilustrând-o cu un text narativ adecvat:

* "Pădurea spânzuraţilor" de Liviu Rebreanu

* "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" de Camil Petrescu

* "Patul lui Procust" de Camil Petrescu

* "Enigma Otiliei" de George Călinescu

(Modernismul lovinescian poate fi ilustrat şi cu romanul "Ion" de Liviu Rebreanu, punând accentul asupra elementelor de arhitectură grandioasă a epicului, a complexităţii psihologice care defineşte protagonistul, limbajul artistic, compoziţia romanului etc.)


 


Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea