1. Omonimele cuvintelor "cer" şi "note". *La grădina botanică au adus o nouă specie de cer. (arbore înalt, înrudit cu stejarul) *Cer numai să i se facă dreptate. *Pe cer stelele străluceau misterios. *La examen a obţinut note mari. *Acest instrument de percuţie scoate note acute. Eugen Simion a făcut nişte note critice privind opera politică a lui Mihai Eminescu. *Despre evenimentul de la Ateneu a apărut doar o singură notă într-un ziar.

2. Abateri de la normele actuale: crisanteme-crizanteme; (se) desinau-(se) desenau

3. Folosirea a două semne de punctuaţie din strofa a treia. Virgula din primul vers al strofei a treia desparte interjecţia „O” de restul propoziţiei, marcând o pauză de rostire şi având nuanţă emoţională. Semnul exclamăriidin versul al doilea evidenţiază o exclamaţie retorică şi este semn de punctuaţie pentru propoziţia exclamativă. Semnul întrebării din ultimul vers marchează o interogaţie retorică „ Ce rugi [...] se desinau în atmosferă pe cerul dur de ametist?” şi este semn de punctuaţie pentru propoziţia interogativă.

4. Rolului stilistic al gerunziului în versul: "Orisontând în ritmul mistic albumul stinselor poeme…". Verbul la gerunziu, „orisontând”, exprimă o acţiune în desfăşurare şi de durată, ilustrând continuitatea stării de contemplare a orizontului, a depărtărilor.

5. Tema naturii, motivul parcului, motivul înserării

6. Cromatica poeziei este variată, de la nuanţele luminoase la cele întunecate. Culorile aşezate în antiteză - de la speranţa cu "rozele senzaţii", la deprimarea "cu-ndoliate crisanteme" - transmit o stare de confuzie, de bulversare. Alte sugestii cromatice sunt conţinute în referirile la pietre preţioase: violetul ametistului şi albastrul safirului, ca simboluri ale stării de nevroză şi halucinaţie. Asocierea culorilor pastelate cu cele tari creează un impact vizual puternic asupra cititorului. Finalul poeziei este funebru, în nota tristeţii simboliste, deoarece simţămintele deprimante sunt sugerate de "pacea violetă", iar negrul este reiterat în cele mai surprinzătoare asociaţii: "negre sfere siderale", "o neagră siluetă"

7. Imagini artistice: „cerul dur de ametist”-imagine vizuală; „cântări funebre”-imagine auditivă

8. Trăsături simboliste.

- prezenţa parcului funebru, morbid, ca element citadin simbolist, cu efecte nocive pentru om: "parcul rozelor senzaţii cu-ndoliate crisanteme"

- muzicalitatea este exprimată direct sau sugerată prin enumerarea diferitelor sunete, note, compoziţii şi ansambluri muzicale: "vesperala simfonie", "note vagi", "tăcuta orchestrare", "cântări funebre", "calmul pur al simfoniei", "la bemol"

- cromatica este exprimată direct sau sugerată, prin asocierea culorilor cu diferite pietre preţioase „cerul dur de ametist”; "safire", "violetă", "neagră", "funerare", "-ndoliate"

- stările de tristeţe, spleen, dezolare, moarte spirituală sugerate de simboluri cromatice, muzicale, stări dezolante: "-ndoliate", "muribundă", "funerare", "nostalgii"; "ore funerare"; "amurgul trist" etc.

9. Titlul poeziei, "Armonii vesperale", este reprezentativ pentru simbolism, fiind format prin asocierea a două figuri de stil, o imagine auditivă (armonii) şi o imagine vizuală (vesperale = de seară, serale). Cele două cuvinte sunt neologisme, caracteristice poeţilor simbolişti, cu predilecţie lui Topîrceanu.

10. Ultima strofă a poeziei schimbă registrul liric, de la agitaţia sumbră la o "linişte regală". Atmosfera devine magică, epitetele cromatice compun o imagine şocantă a simţirii poetice, simbolizată de albastrul safirelor şi pacea violetă, culori reci, închise, depresive. Suava imagine auditivă a simfoniei pure linişteşte, calmează starea interioară a eului liric, fiind dublată de apariţia neaşteptată a unei negre siluete, imagine vizuală ce ar putea simboliza ivirea iubitei. Finalul poeziei emană o "linişte regală", senzaţie care se prelungeşte la nesfârşit prin punctele de suspensie. Catrenul are rimă încrucişată, versuri lungi cu măsura de 18 silabe.

Subiectul al II- lea (20 de puncte)

Întocmirea unei cereri***:

Domnule Director,

Subsemnata, Silvia Leonte, domiciliată în Sibiu, strada Nicolae Bălcescu, nr. 18, absolventă a Liceului Teoretic „Octavian Goga” din localitate, vă rog să aveţi bunăvoinţa de a mă primi în audienţă, în măsura timpului de care dispuneţi.

Solicit această audienţă, deoarece doresc să mă angajez pentru perioada vacanţei de vară la Compania de Asigurări „Viitorul”, pe care o conduceţi şi aş dori să-mi oferiţi prilejul de a vă convinge despre seriozitatea şi capacitatea mea pentru a face faţă cu succes într-un post de agent de asigurări.

29 iulie 2007

Silvia Leonte

Domnului Director al Companiei de Asigurări „Viitorul”, Sibiu

*** În lucrarea de examen, cererea se redactează pe o pagină separată.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Prezentarea personajului tipic într-o creaţie realistă în proză, studiată:

*Ghiţă - nuvela "Moara cu noroc" de Ioan Slavici

*Mara - romanul "Mara" de Ioan Slavici

*Vitoria Lipan - romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu

*Ion - romanul "Ion" de Liviu Rebreanu

*Felix Sima/ Otilia Mărculescu/ Costache Giurgiuveanu/ Stănică Raţiu/ - romanul "Enigma Otilie" de George Călinescu

*Ilie Moromete - romanul "Moromeţii" de Liviu Rebreanu

(Alina Vişan)

© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea