2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 59

Varianta 59


 


Subiectul I (40 de puncte)

(Ion Vinea, "Insomnii")


1. Sens conotativ "inima", "stelele": *Din cauza întunericului, i-a sărit inima din piept. La Premiile "Oscar" au fost prezente toate stelele cinematografiei americane.

2. Câmpul semantic al cuvântului “noapte”: "stelele", "luna"

3. În structura "lanţurile-i", cratima are rolul fonetic de a păstra măsura versurilor de la 11 la 10 silabe, prin rostirea fără pauză a substantivului “lanţurile” şi a pronumelui personal “i”.

4. Sinonime : orologiu = ceas; a (se) stinge = a (se) păli, a apune, a dispărea; veghe = pază; boltit = arcuit

5.Mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric:

- pronume la persoana I singular – “mea”, “mine”

- pronume la pers. a II a singular – “te”, “tăi”

- pronume la pers I plural. – “nostru”, “ne”

- adresarea directă: "Inima mea te cheamă din noapte"

6. Motivul visului (oniric), motivul lunii

7. Trecerea pronumelor de pers a II a sg., la pers I plural în ultima strofă: În incipitul poeziei, pronumele la persoana a II a singular exprimă nerăbdarea eului liric de a fi alături de iubita sa, "Inima mea te cheamă", iar primul vers al strofei a doua sugerează comuniunea dintre sufletele celor doi îndrăgostiţi, "Ochii tăi se deschid în mine" (se spune că ochii sunt oglinda sufletului). În ultima strofă, pronumele apare la persoana I plural, "nostru", "ne", deoarece iubirea s-a împlinit, cuplul s-a desăvârşit erotic şi se visează deja împreună “sub umbrarul (iederei) de vecie”.

[Atenţie! În poezie nu există verbe la persoana a II-a, aşa cum se menţionează în cerinţa de la punctul 7!]

8. Repetarea comparaţiei în a doua strofă: Poetul Ion Vinea foloseşte această repetiţie de comparaţii pentru a accentua comuniunea erotică dintre cele două inimi, o legătură trainică asemănătoare cu aceea a doinei care alină veghea în stâne, cu puritatea nuferilor care plutesc pe luciul lacului şi cu lumina misterioasă a lunii, reflectată în apa fântânii. Forţa iubirii reuneşte într-o armonie desăvârşită emoţia spirituală a doinelor cu elementele telurice (nuferii, lacul, fântâna) şi cosmice (luna), sugerând împlinirea extatică a iubirii în sufletul eului liric.

9. Ultimele două strofe ale poeziei: În penultima strofă, eul liric foloseşte imaginea auditivă, prin care compară ochii iubitei cu doinele ce se aud în stâne, “ca doinele în veghile stâne”, şi imagini vizuale, asemănând sufletul iubitei cu cu nuferii şi luna: “ca nuferii în iezere line,/ ca luna pe fundul fântânii", imagini artistice realizate printr-un şir de comparaţii. Ultima strofă evocă împlinirea sublimă a iubirii, cuplul de îndrăgostiţi este sudat, ei au devenit "nostru" şi au aceleaşi aspiraţii, ilustrate prin pronumele "ne", fiind îmbiaţi de iedera boltită să-şi petreacă „visul nostru de viaţă şi moarte[...] sub umbrarul ei de vecie”. Ultimul vers sugerează ideea că cele două suflete erau predestinate să se întâlnească, deoarece soarta i-a legat unul de altul "cu lanţurile-i prinse de soartă".

10. Titlul este sugestiv pentru starea emoţională puternică în care se află eul liric, care-i goneşte somnul şi liniştea, agitaţie sentimentală sugerată de substantivul „insomnii”, pus la numărul plural. El îşi cheamă cu gândul iubita în fiecare noapte, când natura doarme, stelele şoptesc, iar ochii ei, ca oglindă a sufletului, se cufundă în inima lui: "Ochii tăi se deschid în mine". Cuplul se împlineşte, cele două inimi se contopesc într-un destin comun, al iubirii.


Subiectul al II- lea (20 de puncte)


 


Text argumentativ despre bogăţie: „Nu să fii bogat te face fericit, ci să devii bogat.” (Stendhal).


În societatea contemporană, dacă ar fi să întrebi fiecare om ce îşi (mai) doreşte în viaţă, răspunsul cel mai frecvent ar fi „bani”. Pentru a putea trăi liniştiţi, lipsiţi de grija zilei de mâine, este într-adevăr nevoie de bani, numai că aceştia aduc mulţumire doar dacă sunt munciţi de noi, deoarece nu poţi fi cu adevărat fericit decât dacă tu eşti în stare "să devii bogat."

Primul argument s-ar referi la satisfacţia simţită atunci când ai reuşit într-o afacere a cărei idee îţi aparţine, atunci când vezi înflorind câştigurile, ca urmare a inventivităţii, eforturilor şi propriei seriozităţi. Dacă afacerea este preluată de la părinţi, implicarea nu este totală, aportul pe care îl ai nu-ţi aduce satisfacţii prea mari şi de multe ori se întâmplă să nu te potriveşti cu cele gândite şi organizate de altcineva.

În al doilea rând, când munceşti pentru banii proprii, altfel îi iubeşti, în chibzuieşti, nu-i poţi risipi cu inconştienţă şi-ţi poţi face bucurii fără să ai sentimentul vinovăţiei că iroseşti banii altcuiva.

În ultimă instanţă, dacă ai fi bogat de mic copil, nu poţi cunoaşte viaţa în toate aspectele ei, nu-ţi poţi fixa şi conştientiza limitele, nu poţi fi fericit cu adevărat, pentru că totul îţi vine de la sine şi bogăţia nu-ţi poate aduce bucurii reale ori satisfacţii profunde.

Concluzia este, fără drept de tăgadă, că „Nu să fii bogat te face fericit, ci să devii bogat”, după cum spunea Stendhal, afirmaţie care şi-a dovedit valabilitatea în toate epocile.


 


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Particularităţi ale nuvelei psihologice, prin referire la o operă literară studiată, aparţinând unui autor canonic:

* "În vreme de război" de I.L.Caragiale

* "Moara cu noroc" de Ioan Slavici

(Mihai Zamă)


© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea