1. Câmpul semantic al iernii: “crivăţ”, “ninge”, “atâta alb”, “iarnă”.

2. În structura "pare-odaia" cratima este folosită pentru pronunţarea celor două cuvinte fără pauză şi pentru păstrarea măsurii şi a ritmului strofei

3. Omonime:

- “somn”: *Este târziu şi mi s-a făcut somn. *A pescuit în Dunăre un somn uriaş.

- “natura” *Primăvara, natura se trezeşte la viaţă. *Am cumpărat un tablou cu natură moartă. *Nu se cunoaşte natura virusului gripal care s-a răspândit în tot oraşul.

4. Repetiţia “ninge, ninge, ninge” sugerează cititorului imaginea vizuală de ninsoare abundentă, de parcă este sfârşitul lumii, "ca-ntr-un sfârşit de veac"

5. Figuri de stil: * “foc sărac” – epitetul compune imaginea vizuală a focului din vatră, singurul reper de protecţie şi mângâiere în viforoasa iarnă;

* "urlă crivăţ" - personificare, prin care se sugerează efectele naturii dezlănţuite şi în fiinţa umană, reverberaţiile comuniunii om-natură;

6. Eul liric foloseşte persoana a II-a în adresarea directă către orice om, în general, ori către sine însuşi, ca o dedublare a sinelui: "De frig te-nghemi, şi-o raclă îţi pare-odaia toată;"

7. Tema naturii, motivul iernii.

8. Contrastul alb-negru evidenţiază zăpada abundentă care acoperă apocaliptic întreaga fire şi simbolul morţii sugerat prin "ciorile", "negre", "ciori ca de funingeni". Planul exterior al naturii se îmbină cu planul interior al simţirii, idee sugerată de metafora cu nuanţă antitetică "atâta somn şi moarte şi-atâta alb e-n suflet".

9. Ultima strofă amplifică starea de tristeţe şi suferinţă a eului liric, care se simte claustrat în propriul spaţiu, sugerând apropierea morţii, deoarece "o raclă îţi pare-odaia toată". Gândurile sumbre sunt comparate cu ciorile "şi gândurile pleacă în stol funinginit/ ca ciorile ce, negre, dau peste-ntinderi roată". În această strofă sunt prezente imagini vizuale precum “prin hogeaguri fumul se-ncercuieşte roată”, “ciori ca de funingeni aştept-un hoit trântit”, unde predomină culoarea neagră sugerând starea depresivă în care este cufundat eul liric. Strofa este o cvinarie (strofă de cinci versuri), versurile sunt lungi, cu măsura de 13-14 silabe.

10. Sugestia textului liric este ilustrată prin figuri de stil; comparaţii: “gândurile pleacă în stol funinginit,/ca ciorile ce, ....”, epitete “negre”) care compun un peisaj unic prin îmbinarea imaginilor vizuale (“în vatră-i foc sărac”, “ninge-ntr-însul necontenit de-un veac”) cu cele auditive (“urlă crivăţ”), cromatice (ciorile ce, negre), provocând emoţii puternice cititorului.

Subiectul II (20 de puncte)

Scrisoare de intenţie***:

Stimate Domnule Director,

Mă numesc Alin Stoian, sunt absolvent al Liceului Economic din Galaţi, specialitatea "lucrător în comerţ". Vă adresez rugămintea de a mă angaja în postul vacant de vânzător pentru perioada vacanţei de vară, la restaurantul Mc Donald's, pe care îl conduceţi.

Menţionez că am luat cunoştinţă despre existenţa postului de vânzător din anunţul pe care dumneavoastră l-aţi publicat în ziarul “Adevărul” şi vă informez că am atestat în această profesie, eliberat de liceul susmenţionat. Aş vrea să adaug că sunt pasionat de acest gen de activitate, lucru despre care mi-am dat seama atunci când lucrat în vara precedentă.

Menţionez că am înclinaţii certe pentru acest fel de ocupaţie, deoarece sunt îndemânatic, zâmbitor şi amabil cu clienţii dar, mai ales, am o mare putere de muncă. V-aş rămâne recunoscător dacă mi-aţi fixa o zi în această săptămână pentru un interviu sau pentru o discuţie în care v-aş putea convinge despre calităţile mele.

Anexez un curriculum vitae şi, în speranţa unui răspuns favorabil, vă transmit întreaga mea consideraţie,

Alin Stoian

Giurgiu, 26.06.2007

Domnului Director al restaurantului "Mc Donald's", Galaţi

*** În lucrarea de examen, scrisoarea se redactează pe o pagină separată.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Perspectiva narativă într-o operă epică studiată: "Naratorul este fie un personaj în carne şi oase, cu biografie şi psihologie proprie, cu un punct de vedere clar definit asupra lucrurilor (persoana I ca narator); fie o voce neutră, asemănătoare cu aceea impersonală, dar care îşi însuşeşte până la identificare punctul de vedere al câte unui personaj" (Nicolae Manolescu, "Arca lui Noe")

[Citatul din cerinţă defineşte naratorul-personaj (operă epică subiectivă, naraţiunea la persoana I) sau naratorul omniscient (operă epică obiectivă, naraţiunea la persoana a III-a), indiferent de specia literară în care se înscrie respectiva operă epică]:

Opere epice subiective, naraţiunea la persoana I, narator-personaj:

Povestire subiectivă:

"Fântâna dintre plopi" de Mihail Sadoveanu

Romane subiective:

* "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" de Camil Petrescu

* "Patul lui Procust" de Camil Petrescu

* "Maitreyi" de Mircea Eliade

Opere epice obiective, naraţiunea la persoana a III-a, narator obiectiv şi omniscient:

Nuvelă obiectivă:

"Moara cu noroc" de Ioan Slavici

Romane obiective:

* "Mara" de Ioan Slavici

* "Baltagul" de Mihai Sadoveanu

* "Ion" de Liviu Rebreanu

* "Enigma Otiliei" de George Călinescu

* "Moromeţii" de Marin Preda

(Dragoş Zevedei)

© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea