2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 61

Varianta 61


 


Subiectul I (40 de puncte)

(Ion Creangă, "Amintiri din copilărie")


1. Polisemia cuvântului "cap": Capul mafiei locale a fost prins de poliţie azi dimineaţă. A lucrat atât de mult la matematică încât îl doare capul. Ca podăriţă, Mara are avantajul de a-şi aşeza coşurile cu marfă la capul podului, unde vânzarea era bună, deoarece pe acolo trecea toată lumea. A reuşit în afaceri pentru că a făcut toate lucrurile cu cap

2. În structurile: "cumpăra-ni" şi "fost-a" cratima indică inversiuni şi marchează pronunţarea fără pauză a cuvintelor pe care le leagă. Ambele structuri ilustrează registrul popular şi oralitatea textului, prin forma inversată a verbelor: "cumpăra-ni" - pronumele este postpus verbului; "fost-a" - auxiliarul a avea este, de asemenea, postpus verbului.

3. Antonime: blând # fioros; sever, aspru; leneş # harnic; amărăsc # înveselesc; tulbură # limpezesc, liniştesc

4. Sensul expresiilor: "era faţă" = era de faţă, era prezent; "de-a rândul" = pe rând; rând pe rând

5. Mărci ale oralităţii:

- registrul popular al limbajului: cuvinte şi expresii populare („era faţă” „de-a rândul”, "după câtă minte avea", "cofă"); forma populară a inversiunilor verbale ("cumpăra-ni", "fost-a"); dativul etic ("cât mi ţi-i melianul")

- prezenţa interjecţiilor: "iată", "ia"

- regionalisme: „isonari”, „helgea”, „iţari”, „puricale”, „droaga”, "crida"

- exclamaţii: „Dumnezeu să-l ierte!”

- formule specifice oralităţii: „zicea el”

6. Trăsături ale domnitorului Ghica-Vodă exprimate în mod direct de către narator: „frumos la chip"; "blând cum era”;

7. În acest text, autorul este Ion Creangă, naratorul este şi personajul principal, Nică, de aceea perspectiva narativă defineşte naraţiunea la persoana I.; personajele prezente în text sunt: Nică, părintele Duhu, Ghica-Vodă şi Nică Oşlobanu. Relaţia naratorului-personaj cu cititorul este apropiată, întrucât povestirea la persoana I şi oralitatea stilului dau impresia de confesiune, de spunere către cititor, trăsături care susţin arta naraţiunii specifică lui Ion Creangă.

8. Textul aparţine realismului, întrucât ilustrează un aspect al vieţii reale: şcoala moldovenească de la jumătatea secolului al 19 lea (1952), în Târgul-Neamţului, sistemul de învăţământ de atunci, influenţat foarte mult de Biserică, fiind relatate întâmplările unui tânăr elev, pus în situaţii şi împrejurări verosimile: vizita domnitorului şi atitudinea oamenilor, examene, exerciţii de matematică, lecţiile din clasă etc.

9. Şcoala de odinioară apare ca o anexă a Bisericii, materiile studiate erau predominant religioase, profesorii erau de cele mai multe ori slujitori ai Bisericii, iar clădirea şcolii se afla pe lângă un aşezământ bisericesc. Examenele şi testările se susţineau înaintea unui stareţ ale cărui principale îndemnuri erau acelea de a neglija materiile laice care „amărăsc inima şi tulbură sufletul” şi de a se dedica studiului „ceaslovului şi psaltirii”. Conţinutul lecţiilor era la aprecierea subiectivă a dascălului şi, în funcţie de acesta, studiul mai mult sau mai puţin aprofundat al disciplinelor ştiinţifice ca aritmetica, gramatica, geografia.

10. Fragmentul este o autocaracterizare a naratorului, plină de umor, în care îşi evidenţiază defectele şi comoditatea la învăţătură: „bun de hârjoană şi slăvit de leneş; leneş fără păreche"”, atât ca urmare a predispoziţiei sale cât şi ca rezultat al educaţiei greşite primite de la mama sa. Orbită de dorinţa de a-şi vedea fiul popă, mama îl răsfaţă pe băiat, doar-doar acesta va învăţa carte. Aceste trăsături îl pun în antiteză cu ceilalţi copii veniţi la şcoală din dorinţa sinceră de învăţa. Stilistic, se remarcă registrul popular -"bun de hârjoană", "leneş fără pereche", "după câtă minte avea"-, combinaţii neaşteptate de cuvinte - "slăvit de leneş", care susţin umorul şi oralitatea stilului, definind astfel arta naraţiunii lui Ion Creangă.


 


 


 


Subiectul II (20 de puncte)


Rezumatul textului citat la Subiectul I, din opera literară "Amintiri din copilărie" de Ion Creangă:


                În 1852, are loc la Târgul-Neamţului inaugurarea Şcolii Domneşti la care participă domnitorul Moldovei, Ghica-Vodă, înconjurat de o mulţime de lume. Printre elevii participanţi la deschidere, frumos îmbrăcaţi şi aranjaţi, se găsea şi naratorul-personaj, impresionat de cuvintele domnitorului, care ţine un discurs emoţionant şi pilduitor. Protagonistului-narator nu-i ardea de şcoală, pentru că era prea leneş şi delăsător. În continuare, este descris sistemul de învăţământ de la acea perioadă, cu dascălii lui, părintele Duhu şi stareţul Nionil, precum şi materiile predate, care erau la bunul plac al profesorilor, cu accent pe învăţăturile religioase, în detrimentul disciplinelor laice: aritmetica, gramatica, geografia. Exerciţiile şi exemplele date elevilor erau preluate din viaţa cotidiană: Părintele Duhu, supărat că stareţul Nionil îi reţinuse salariul pe nedrept, transformă situaţia personală într-o problemă de matematică, aplicând regula de trei simple.


 


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Raportul autor-eu liric, pe baza unei poezii moderniste studiate:

*"Testament" de Tudor Arghezi

* "Flori de mucigai" de Tudor Arghezi

* "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga

* "Din ceas dedus…" de Ion Barbu

* "Riga Crypto şi lapona Enigel" de Ion Barbu

(Luiza Maria Anghel)


© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea