1. Alt sens al cuvintelor "a petrece", "a frământa": *Vom petrece minunat în această excursie. *De la o vreme, se petrec lucruri ciudate. *Dacă se frământă bine aluatul, cozonacii sunt pufoşi. *Toată săptămâna m-am frământat din cauza examenului.

2. Virgulele izolează atributul apoziţional de restul propoziţiei, care explică cine era Vasile Bordeianu: "Abia spre ziuă s-a îndurat Vasile Bordeianu, strungarul nostru, de s-a dus în Humuleşti".

3. Expresii/ locuţiuni: "am tras o raită", "n-am închis ochii", "a dat holera peste mine", "îmi ardea sufletul în mine"

4. Sinonime: a secera = a ucide, a distruge; belea = necaz, năpastă, nenorocire

5. Autocaracterizare

6. Mărci ale oralităţii:

- formule specifice oralităţii: "vorba ceea"

- cuvinte şi expresii populare: "frecătură", "amânar", "m-a lăsat în voia mea", "Lucrul rău nu piere cu una cu două".

- regionalisme: "mere turture", "cofăiel", "hoştinele"

7. Realismul este ilustrat prin:

- precizarea timpului real, "pe la august […] de la 48" şi a localităţilor: "Humuleşti", "stâna în dumbrava Agapia", "podul Cărăgiţei".

- veridicitatea faptelor: izbucnirea holerei, care "a secerat" o mulţime de oameni

8. Comentariu citat: Naratorul-personaj se îmbolnăveşte de holeră la stâna de la Agapia, unde fusese trimis de părinţi tocmai ca să-l ferească de maladie. Adus acasă, la Humuleşti, vracii, numiţi popular "doftorii satului", îl fricţionează cu oţet de leuştean, îl împachetează în fierturi de plante, după care copilul a adormit -"am adormit mort", metaforă pentru starea gravă în care se afla. A doua zi, "pe la toacă", expresie populară care numeşte dimineaţa, s-a trezit "sănătos, ca toţi sănătoşii", stare fiziologică bună, exprimată printr-o comparaţie. Rememorarea întâmplării îl determină pe naratorul-personaj să se roage pentru odihna lui moş Ţandură şi a tovarăşului său, care-l vindecaseră, prin leacuri tradiţionale, de o boală necruţătoare. Autoironia specifică lui Creangă despre firea sa neastâmpărată se manifestă şi aici printr-un proverb popular, precedat de formula tipică "vorba ceea": "Lucrul rău nu piere cu una, cu două".

9. Ştefan a Petrei, tatăl lui Nică, este îngăduitor cu băiatul care abia scăpase cu viaţă din ghearele holerei şi-l lasă pentru o vreme în voia sa. Atitudinea tatălui exprimă bucuria imensă că băiatul era acum sănătos tun, sentiment la fel de puternic ca şi spaima cumplită pe care o trăsese atunci când acesta se îmbolnăvise. 10. Amintirile sunt o specie literară epică în proză, în care autorul descrie fapte din propria viaţă, autobiografice, impresii, întâmplări trăite, aparţinând literaturii memorialistice. În relatarea amintirilor, expunerea se face la persoana I, cu subiectivitate, artistic, fără a urmări cuprinderea întregii vieţi. Autorul-narator şi protagonistul totodată, prezintă cu discontinuitate anumite eveniment din viaţa sa. Opera “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă are ca temă evocarea vieţii satului românesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi anume a satului Humuleşti, cu oamenii lui “gospodari tot unul şi unul”, mediu social în care Nică evoluează de la copilărie la adolescenţă. Întâmplările şi evenimentele nu sunt relatate într-o ordine cronologică, ci sunt selectate fapte ce devin momente de referinţă în conturarea eroului, a “copilăriei copilului universal” (G.Călinescu). Fragmentul dat rememorează o întâmplare miraculoasă din viaţa copilului în vârstă de 9 ani (anul de naştere al scriitorului este 1939), când a scăpat ca prin minune de holera necruţătoare.

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Scrisoare cu început dat, adresată fostului coleg , privind apariţia primei cărţi de poezie a acestuia, intitulată "Suflet de poet"

Bucureşti, 29.06.2007***

Dragă Adrian,

Am aflat cu surprindere şi bucurie, că tocmai ţi-a apărut prima carte de poezie, intitulată de altfel, foarte sugestiv "Suflet de poet", sintagmă care te reprezintă în totalitate.

Încă de pe băncile şcolii, datorită înclinaţiei către poezie, ai fost remarcat de colegi şi chiar de către profesori. Îmi amintesc cum îţi expuneai creaţiile, recitându-le în faţa clasei şi aşteptai cu nerăbdare părerea noastră. Cât de încântat erai când primeai felicitări şi aplauze… Se putea observa pe chipul tău satisfacţia împlinirii. Să nu uităm nici de perioada când ai simţit pentru prima oară fiorul dragostei, când, cuprins fiind de romantism, îi dedicai iubitei versuri sentimentale, făcând astfel să fie cea mai invidiată fată din şcoală.

Datorită talentului şi tenacităţii, ai reuşit să-ţi materializezi visul, mai întâi în revista liceului, prin publicarea câtorva poezii, dintre care mi-au rămas întipărite în memorie “Trista singurătate” şi “Constatare”. Mi-aduc aminte, apoi, bucuria extraordinară când ţi-a apărut în revista lui Adrian Păunescu poezia “Trenul visurilor mele”.

Patima pentru cuvinte a constituit un real impuls şi, în ciuda diverselor piedici, pasiunea pentru poezie a triumfat. Determinarea pentru împlinirea visului a fost mai puternică şi de aceea sunt sigură că munca depusă, efortul şi truda vor fi din plin răsplătite, iar acest prim volum este doar începutul unei lungi activităţi. Te felicit din inimă pentru succesul obţinut şi sper să citesc cât mai multe volume semnate Adrian Ionescu.

Te îmbrăţişez cu drag,

Ioana Popescu

*** În lucrarea de examen, scrisoarea se redactează pe o pagină separată.

(Adina Cobzaru şi Anda Jipa)

Subiectul al II – lea (20 de puncte) - altă rezolvare

Scrisoare cu început dat, adresată fostului coleg , privind apariţia primei cărţi de poezie a acestuia, intitulată "Suflet de poet"

Bucureşti, 29.06.2007 ***

Dragă Adrian,

                Am aflat cu surprindere şi bucurie, că tocmai ţi-a apărut prima carte de poezie, intitulată atât de sugestiv "Suflet de poet". Aş fi curios să văd şi coperta şi mai ales numele tău pe ea. Nu pot să cred că ai reuşit să-ţi publici poeziile şi că ţi-ai împlinit atât de repede visul. Volumul cuprinde şi poezii scrise în liceu? Mi-aduc aminte că unele mi-au plăcut şi mie foarte mult, deşi nu sunt un iubitor de poezie şi nici nu mă pricep.

                Consider că este o adevărată izbândă faptul că, deşi abia în primul an de facultate, este adevărat că la Litere, ai deja o notorietate de invidiat. Ştiu că tipărirea unei cărţi este costisitoare şi nu te credeam în stare, cu firea ta visătoare, să faci rost de sponsori, să soliciţi sprijinul unui membru al Uniunii Scriitorilor pentru a-ţi confirma talentul poetic. Mă uimeşti din ce în ce mai mult, mai ales că cei patru ani de liceu petrecuţi împreună au fost suficienţi pentru a ne cunoaşte bine unul pe celălalt. Se pare că totuşi, tu ai întrecut orice aşteptări.

                Te rog să nu uiţi să mă inviţi atunci când vei lansa cartea, deoarece vreau neapărat să am un exemplar cu autograf.

                Felicitări! Să ştii că o să mă laud la toată lumea că am fost colegi.

Te îmbrăţişez cu admiraţie,

Ioana Popescu

*** În lucrarea de examen, scrisoarea se redactează pe o pagină separată.

(Monica Arsene)

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Trăsături ale modernismului poetic românesc, ilustrându-le cu exemple din creaţia unuia dintre următorii autori canonici: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu:

*Universul liric al lui Tudor Arghezi şi poezia "Testament" ("Flori de mucigai")

*Universul liric al lui Lucian Blaga şi poezia "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii"

*Universul liric al lui Ion Barbu şi poezia "Din ceas dedus …" ("Riga Crypto şi lapona Enigel") de Ion Barbu

© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea