1. Sinonime: năvalnic = furtunos, aprig, impetuos; domol = calm, domol, liniştit; se cumpăneau = se legănau, se clătinau; năruire = prăbuşire, dărâmare

2. Punctele de suspensie în fragmentul "Şi şerpele acesta de odgon iar îl legam de stâlp… Mare vuiet." marchează o pauză mai lungă în vorbire prelungind starea afectivă provocată de forţa apei.

3. Figuri de stil:

- personificare: “Undele tulburi se frământau cu mânie”

- metaforă: “...săpau goluri care alergau rotitoare”

4. Câmpul lexical al apei: “pod” “mal” “râului” “bălţii”

5. Etape ale desprinderii podului: “Odgonul slăbea”; “stâlpul de dincolo se pleca încet-încet”; “Odgonul scăpătă din partea cealaltă”: “Urmă o năruire pripită de grinzi, de lemne, de scânduri”

6. Sensul afirmaţiei: "Nu-i cum vrem noi; îi cum vrea el". Prin aceste vorbe, moş Pahomie îşi exprimă convingerea că forţele naturii nu pot fi controlate de oameni, aceştia fiind neputincioşi în faţa apelor dezlănţuite ale Siretului.

7. Perspectiva narativă este definită prin naratorul omniscient, omniprezent şi obiectiv, care relatează faptele prin naraţiunea la persoana a treia.

8. Caracterizarea lui moş Pahomie: Protagonistul fragmentului, podarul Moş Pahomie, trăieşte în aceste locuri de o viaţă şi le cunoaşte foarte bine, aşa cum îşi cunoaşte baba. El este caracterizat direct de către narator ca un bătrân înţelept, care-şi poate stăpâni reacţiile, privind calm la prăbuşirea podului şi fiind conştient că niciun om nu poate opune rezistenţă naturii: „Iaca, acolo-i slăbăciunea... zise el cu linişte”. Podarul este ironic şi batjocoritor cu Iordache Nastratin, trăsături indirecte reieşite din atitudinea podarului („De-acu ţi se rupe moşia în două! urmă bătrânul cu râsu-i răutăcios”), pe care nu-l înduioşează disperarea inutilă a tânărului. Protagonistul fragmentului este caracterizat indirect, prin propriile vorbe, drept un om cu frică de Dumnezeu, care ştie că puterile devastatoare ale naturii nu pot fi stăvilite de oameni: „Nu-i cum vrem noi; îi cum vrea el.”

9. O calitate generală/particulară a stilului: stilul este beletristic (artistic) şi se defineşte prin folosirea cuvintelor cu sens conotativ, prin polisemie, bogăţie sinonimică, prin imagini artistice, topică şi punctuaţie şi se adresează mai ales imaginaţiei şi sensibilităţii cititorului.

10. Oralitatea stilului se defineşte prin registrele stilistice care se manifestă în acest fragment. Expresiile populare "căzu pe gânduri", "îşi caută de treabă", regionalismele numeroase, "şăicile", "cearcă", "ş-o poruncit", precum şi limbajul moldovenesc şi ţărănesc al personajelor dau textului expresia de spunere, de auditiv, prin care se transmite cititorului o puternică emoţie, adresându-se imaginaţiei şi sensibilităţii acestuia. În aceeaşi modalitate de expresie a oralităţii se înscrie topica şi punctuaţia textului beletristic, realizate prin interjecţia "Iaca", prin propoziţii exclamative care sugerează teama, "Cum se poate!", resemnarea "De-acu s-o sfârşit!" ori deprimarea neputinţei umane: "Mare huiet; cumplit lucru-i apa!".

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Rezumatul textului reprodus la Subiectul I, din "Venea o moară pe Siret", de Mihail Sadoveanu:

Podarul, Moş Pahomie, este chemat de oamenii strânşi pe malul Siretului pentru a repara un pod aproape distrus de apele umflate ale râului Siret. Om al locului, el observă imediat slăbiciunea stâlpului de care era legat capătul odgonului şi-i anunţă pe ceilalţi că nu se poate face nimic. Moşierul îl trimisese pe Nastratin cu oameni ca să ajute la salvarea podului, dar Moş Pahomie îl ironizează, spunându-i că Siretul nu face cum vor oamenii, ci cum vrea el.

În cele din urmă, sub forţa învolburată a râului, podul se prăbuşeşte, iar dărâmăturile au pornit-o vijelios spre Galaţi, sub privirile neputincioase ale oamenilor care sunt convinşi acum că s-a sfârşit.

Subiectul al III- lea (30 de puncte)

Caracteristicile limbajului poetic într-o poezie romantică studiată:

* "Revedere" de Mihai Eminescu

* "Dorinţa" de Mihai Eminescu

* "Floare albastră" de Mihai Eminescu

* "Sara pe deal" de Mihai Eminescu

* "Scrisoarea I" de Mihai Eminescu

* "Luceafărul" de Mihai Eminescu

(Vlad Costică)

© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea