1. Sinonime: gazetă = ziar, jurnal; cafenea = bar, local; înţesat = împânzit, aglomerat; emoţie = înduioşare, fior

2. Parantezele evidenţiază explicaţia suplimentară pe care naratorul simte nevoia să o ofere cititorului, căruia i se adresează prin sintagma "dacă vreţi": "N-aş putea spune ce vorbeam cu Baroana […], (sau dacă aş spune ar părea neverosimil, dacă vreţi comic, căci nu făceam decât să-i repet cele ce scriau gazetele)".

3. Câmpul semantic al "arhitecturii": "palat", "bloc", "case", "faţadă", "apartament", "cubistă"

4. Cuvintele "faianţă" şi "cuminte" să aibă alt sens decât în text: *Faianţa are culoarea cerului senin. *Copilul este cuminte numai dacă i se promite o jucărie.

5. Repetarea cuvântului "împreună" accentuează preocupările comune ale celor cinci-şase prieteni, care formează un grup omogen, cu acelaşi tip de preferinţe, fiind nedespărţiţi la masă, la cafenea, la plimbare sau la teatrul de varietăţi.

6. Sentimentele contradictorii ale naratorului faţă de Baroneasă: „nici nu cred că eram îndrăgostit de ea...”/ „Dar eram totdeauna cuprins de o cuminte fericire ...”

7. Caracteristicile naratorului subiectiv sunt evidenţiate prin folosirea verbelor şi pronumelor la persoana I, prin naraţiunea subiectivă şi prin implicarea acestuia în evenimente până la substituirea lui de către personaj: "mi-", "eram", "petreceam", "mă", "vorbeam", "să repet" etc.

8. O trăsătură generală/particulară a stilului este fineţea, care se realizează prin întrebuinţarea acelor cuvinte ce exprimă în mod subtil ideea, sensul, apelându-se la aluzie, urmând ca cititorul sau interlocutorul să descopere esenţa comunicării, de unde reiese statutul de intelectual al personajului-narator.

9. Naratorul-personaj oferă câteva detalii biografice despre Baroneasa R., care era originară din „Temişoara”, se refugiase la Arad, de unde, nemaiavând pe nimeni, se întorsese în oraşul natal, la o mătuşă. Prin caracterizare directă, se compune un succint portret fizic prin epitete: Baroneasa era o "brună ca o creolă" şi "cea mai frumoasă femeie din oraş". În mod indirect, prin confesiunea trăirilor naratorului, reies farmecul şi atracţia pe care eroina o exercită asupra bărbatului: "prietenia ei mă flata, îmi vindeca oboseala prin bucuria de a privi ca o filtrare a sângelui obosit de munca otrăvită a tipografiei. Erau aceste două ore ca o muzică diafană de lumină, care stimulează toate funcţiile vieţii vegetative."

10. În al doilea alineat, descrierea arhitecturii oraşului este realizată prin imagini vizuale: partea cealaltă a bulevardului era "ocupată jumătate de un imens palat, casă de raport armonioasă, cum puţine erau pe vremea aceea în Europa întreagă."; "zeci de apartamente, toate bronz auriu, mozaic şi lemn tare vopsit în alb". O altă trăsătură a descrierii este tehnica detaliului utilizată cu măiestrie de Camil Petrescu: blocul avea faţada "pe trei străzi, dacă nu patru, căci în spate erau grădini, împărţit în câteva zeci de apartamente, toate bronz auriu, mozaic şi lemn tare vopsit în alb".

Subiectul al II-lea (20 de puncte):

Rezumatul textului de la Subiectul I, din opera "Contesa bolnavă" de Camil Petrescu:

Naratorul-personaj, în ipostaza unui gazetar, îşi petrece timpul liber cu un cerc de prieteni, mergând împreună la masă, la cafenea, la plimbare şi la teatru, într-un oraş cu o arhitectură deosebită, măreţia palatului fiind unică în Europa. El o vizitează frecvent pe Baroneasa R., o unguroaică refugiată la Timişoara, care îl fascinează pe narator cu frumuseţea şi cu franceza ei senzuală. Conversaţiile cu Baroneasa aveau un farmec aparte şi-l relaxau după munca nocivă de la tipografie, deşi subiectele discutate se rezumau doar la ceea ce scriau gazetele. De asemenea, prietenia cu frumoasa femeie era flatantă pentru narator, iar cele două ore, cât dura vizita, îl revigorau în totalitate, reconfortându-l prin atenţia şi prin întrebările ei serioase.

Subiectul al III- lea (30 de puncte)

Particularităţi de structură, de limbaj şi expresivitate ale textului poetic, într-o poezie studiată, aparţinând direcţiei neomoderniste:

* "Leoaică tânără, iubirea" de Nichita Stănescu

* "Către Galateea" de Nichita Stănescu

(Ana-Maria Enăchescu)

© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea