1. Cuvinte derivate: "repezeală", "înconjurată", "îngrijorat", "ţărănească", "vechime", "grosime"

2. Semnele de punctuaţie din structura "- Dar voi ce faceţi?":

- linia de dialog introduce vorbirea directă, replica unui personaj;

- semnul întrebării marchează sensul interogativ al propoziţiei

3. Expresii/ locuţiuni cu verbul "a pierde": a pierde vremea; a pierde ocazia; a-şi pierde şirul (gândurilor); a se pierde în faţa cuiva (a se emoţiona); a pierde concursul; a-şi pierde controlul

4. Câmpul semantic al "vestimentaţiei": "ciorapi de lână", "cămaşa de noapte", "nădragi", "pantaloni", "surtuc", "iminei",

5. Perspectiva narativă se defineşte prin naratorul obiectiv şi omniscient şi prin naraţiunea la persoana a III-a

6. Interpretarea textului: "fizionomia aspră […] a unui căpitan de vapor care comandă în timp de naufragiu". Comparaţia sugerează, indirect, trăsătura de caracter a Aglaei, care, cu o privirea autoritară asemănătoare cu aceea a unui căpitan de vapor în timp de naufragiu, se agită şi dă comenzi ca "să salveze" pentru sine averea lui Moş Costache de eventuali atentatori.

7. Calităţi generale/ particulare ale stilului: Corectitudinea utilizării limbii literare şi cursivitatea ideilor (înşiruirea clară a ideilor/ aspectelor/ întâmplărilor)

8. Registrul cult al limbii, prin două citate:

- "fizionomia aspră a unui căpitan de vapor care comandă în timp de naufragiu";

- "ca şi când n-ar fi fost niciodată vreun conflict între ea şi ei"

9. Moş Costache ilustrează, ca tip de personaj, avarul, trăsătură ce reiese indirect din vestimentaţia lui veche şi neîngrijită: ciorapii rupţi de unghiile de la picioare, nădragii de stambă, şireturile rupte şi înlocuite cu bucăţi de sfoară. Calicia personajului este relevată indirect şi de efortul imprudent de a căuta şi cere cheile ("Che…. che-i-le!"), deşi suferise un accident cerebral şi trebuia să stea nemişcat.

10. Caracteristici ale prozei realiste:

- utilizarea detaliului în descrierea îmbrăcămintei personajului, care are rol caracterizator

- naratorul obiectiv şi omniscient şi focalizarea zero ("dindărăt")

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Rezumatul textului reprodus la Subiectul I, din romanul "Enigma Otiliei" de George Călinescu:

Accidentul cerebral al lui Moş Costache declanşează o adevărată strategie de ocupaţie a casei bolnavului de către Aglae care, ca un adevărat căpitan în timp de naufragiu, repartizează membrii familiei cu scopul de a păzi cu străşnicie averea bătrânului. Iritată de prezenţa lui Felix şi a Otiliei, ea-şi îndreaptă toată energia asupra fratelui său, căruia îi reproşează că se oboseşte prea mult ca să construiască încă o casă. Aglae hotărăşte că bolnavul trebuie imediat dezbrăcat şi trece la fapte fără să mai aştepte consimţământul cuiva. Îmbrăcămintea sărăcăcioasă, neîngrijită şi veche îi stârneşte Aglaei alte reproşuri aluzive la adresa Otiliei. Avariţia bătrânului este sugerată destul de transparent în tot textul, în finalul căruia Moş Costache, deşi bolnav, cere cu insistenţă şi efort cheile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Structura, limbajul şi expresivitatea textului poetic, pe baza unei poezii studiate, aparţinând lui Nichita Stănescu:

* "Leoaică tânără, iubirea" de Nichita Stănescu

* "Către Galateea" de Nichita Stănescu

(Sabina Rădulescu)

© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea