1. Expresia “îl cârpi pe Niculae” înseamnă lovitură, adică i-a dat o palmă; expresia “cu atâta sete” redă nesaţul cu care l-a lovit, cu toată forţa.

2. Semnele de punctuaţie din construcţia "- Hai, mamă, tu ce faci acolo?!":

- linia de dialog introduce vorbirea directă, replica unui personaj;

- cele două virgule marchează vocativul substantivului "mamă"

- semnul întrebării şi semnul exclamării au valoare stilistică, exprimând nedumerirea şi uimirea personajului faţă de atitudinea mamei.

3. Expresii/ locuţiuni cu verbul "a lua": a lua ochii, a lua parte, a-şi lua zborul, a se lua cu vorba.

4. Câmpul semantic al "mâncării": “fasolea”, „boabele”, „dumicatul”, „mămăligă”, "ceapă".

5. Două particularităţi ale oralităţii:

- folosirea dialogului („- Na, Paraschive, bea apă”), a interogaţiilor („-Ce să fie rece?” ), a exclamaţiilor

(„- La masă!”)

- prezenţa cuvintelor şi expresiilor populare, a regionalismelor : „hulpav” „dumicat”, "bumben", "a râni".

6. Naratorul este obiectiv, omniscient (heterodiegetic) şi omniprezent.

7. Registrul stilistic popular se defineşte prin fraze cu sintaxa simplă („Mama nu inţelegea.”, „Asta ce-o mai fi?”), locuţiuni şi expresii populare ( „se făcu roşu la faţă”, „îşi pironi privirea”, „îl cârpi” ).

8. Cele două notaţii „cu o înfăţişare de nepătruns şi nu prea tare” şi „mărturisi el naiv” conturează cu mai mare acurateţe portretul lui Ilie Moromete, naratorul omniscient observând cu obiectivitate şi descriind cu precizie reacţiile şi comportamentul batjocoritor, ironic al personajului, care îşi reprimă cu efort durerea pentru ca şi Paraschiv să se ardă cu fasolea fierbinte.

9. Ilie Moromete este tipul ţăranului mucalit, care face haz de necaz, reuşind să aducă situaţiile în favoarea lui. Disimularea este o trăsătură definitorie a protagonistului, care reiese indirect din atitudinea lui. Îl minte pe Paraschiv („Eu credeam că e rece”) cu un aer „naiv”. Este stăpân pe sine şi ştie să-şi controleze reacţiile, trăsătură evidenţiată prin caracterizarea directă făcută de autor „ el se stăpâni”, „cu o înfăţişare de nepătruns”.

10. Comicul de caracter se distinge din disimularea şi jocul teatral ale lui Moromete care-l păcăleşte pe Paraschiv şi-l ridiculizează în faţa fraţilor lui. O altă sursă este comicul de situaţie, care reliefează lăcomia şi lipsa prezenţei de spirit a lui Paraschiv, din care cauză se arde cu fasolea fierbinte. Reacţia descrisă de narator este comică şi stârneşte râsul: „ochii i se beliră” şi „scoase un răcnet”.

Subiectul al II - lea (20 de puncte)

Rezumatul textului de la Subiectul I, din romanul "Moromeţii" de Marin Preda:

Membrii familiei Moromete se află la seceriş, iar Catrina îi cheamă la masă, venind cu o tigaie de fasole care părea rece şi închegată. Moromete rupe o bucată de mămăligă şi întinde în fasole, dar se arde atât de rău, încât îi dau lacrimile. El nu bea apă şi, păstrându-şi cumpătul, le întreabă calm pe fete de ce nu au spus că nu au încălzit fasolea, dar totul a fost rostit încet, astfel încât să nu-l audă Catrina. Mama îl ceartă pe Niculae pentru că nu o lasă în pace şi îi spune să stea cuminte.

Paraschiv, lacom şi absent, îl imită pe tatăl său şi ia fasole din tigaie, dar imediat ţipă şi se enervează. Moromete ii spune să bea apă şi mărturiseşte, naiv, că el credea că e rece. La început mama nu înţelege ce se întâmplă, dar după aceea le spune că de abia a luat tigaia de pe foc.

Fetele încep să râdă în hohote şi Niculae, realizând ce a făcut tatăl său, începe să dea din picioare, arătându-l pe Paraschiv cu degetul. Acesta îl plesneşte pe Niculae, care nu simte însă durerea, fiind prea fericit să-şi vadă fratele atât de furios.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Caracteristicile, limbajul şi expresivitatea unei poezii simboliste studiate:

* "Plumb" de George Bacovia

* "Lacustră" de George Bacovia

(Cătălina Muja)

© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea