2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 77

Varianta 77


 


Subiectul I (40 de puncte)

(Alexandru Odobescu, "Pseudo-Kyneghetikos")


1. Derivate: "îngrijorarea", "nedesluşite", "reîncepe", "nestatornică"

2. Enunţuri cu semnul întrebării:

- Când a plecat Marius?

- De ce nu ai scris tema la matematică?

(ambele enunţuri interogative presupun un răspuns, pe când exemplul din text era o interogaţie retorică)

3. Câmpul semantic al "vânătorii": "vânătorească"; "vânatul"; "vânătoare"; "vânătorul"; "vulturi"

4. Valoarea expresivă a două adjective din fragmentul: "vulturii cei falnici cu late pene negre, precum şi cei suri al căror cioc ascuţit şi aprig la pradă": adjectivul „vulturii cei falnici“ sugerează măreţia acestor păsări maiestuoase şi impunătoare, iar prin “late”, adjectivul cu valoare stilistică de epitet antepus, descrie penele prădătorilor, apelând la o imagine vizuală – „late pene negre“.

5. Modul de expunere: descrierea

6. Oralitatea stilului:

- construcţii interogative – „Dar ce-i faci firei?“

- formule populare, specifice: "să şedem strâmb şi să judicăm drept"

7. Figuri de stil:

- "pasărea vicleană" - epitet personificator, care sugerează eşecul vânătorilor

- când soarele se pleacă spre apus” este o metaforă personificatoare, care sugerează amurgul în relaţie directă cu sufletul călătorului.

8. În fragmentul: "Nu tăgăduiesc; în principiu trebuie să aibi dreptate." se manifestă atât persoana I cât şi persoana a II-a singular. Naratorul relatează întâmplarea la persoana I, fiind narator-personaj în textul dat şi se adresează, la persoana a II-a, unui alter-ego sau altui personaj imaginar, cu care are un schimb de păreri asupra principiilor vânătoreşti

9. În ultimul alineat al textului, Alexandru Odobescu realizează o descriere a naturii prezentată aşa cum apare ea la apusul soarelui. Totodată, autorul asociază acestei atmosfere farmecul tainic al singurătăţii care creşte şi mai mult în sufletul călătorului impresionat de acest decor. Pentru a accentua această comuniune a naturii cu solitudinea umană, Odobescu foloseşte o varietate de procedee artistice - imaginile auditive: “susur noptatic”,”ţârâitul greierilor”; imagini vizuale: “soarele se pleacă”,”murgul-serei începe a se destinde”; figuri de stil, precum metafore personificatoare (“când soarele se pleacă”, ”slaba suspinare ieşită din sânul obosit al naturii”), epitete (“farmecul tainic”, ”susur noptatic”, ”sunete uşoare şi nedesluşite”). Comparaţia din ultima frază, “susur noptatic se înalţă […] ca o slabă suspinare…” relevă, prin prezenţa cuvintelor “noptatic” şi “suspinare”, starea de solitudine accentuată de apusul soarelui, creând ea o atmosferă melancolică.

10. Modul de expunere folosit de autor este descrierea. În textul de mai sus, acesta conturează atât cadrul natural în care se desfăşoară vânătoarea, cât şi portretul vânătorului. Vânătorul stă la pândă cât mai nemişcat, pentru a nu fi simţit de pradă: “…mâinile şi picioarele au mai puţin de lucrat”. O trăsătură a sensibilităţii vânătorului este iubirea de natură, relevată indirect prin atitudinea sa contemplativă. Vânătorul nu iubeşte numai vânătoarea în sine, ci şi toate celelalte întâmplări prin care trece pe parcursul acestei experienţe. El este un om obişnuit, care găseşte în vânătoare relaxare, detaşare de problemele vieţii cotidiene. După cum spune Odobescu, vânătorul este fermecat de momentele de singurătate pe care i le rezervă,pe înserat, această pasiune a sa.


 


Subiectul al II-lea (20 de puncte)


Text argumentativ despre om şi caracter: "O măsură sigură a caracterelor este sentimentul ce-ţi rămâne pentru un om după ce l-ai iubit: amiciţie sau dispreţ." (Titu Maiorescu, "Opere" I)


                Titu Maiorescu opina că un om poate fi evaluat din punct de vedere al caracterului numai prin prisma iubirii, certitudinea valorii sale umane putând fi stabilită doar când percepţia subiectivă (a iubirii) s-a consumat şi rămâne exclusiv privirea obiectivă asupra insului ca atare. Consider că afirmaţia criticului are fundament real şi corect.

În primul rând, cred că se pot descoperi, pe parcursul unei relaţii sentimentale, trăsăturile de caracter ale unui om, având ca argument comportamentul şi atitudinea acestuia. În altă ordine de idei, impresia este dublată de părtinire, orice îndrăgostit având tendinţa de a exagera însuşirile celuilalt, iar analiza în profunzime a personalităţii este pasibilă de erori mai mari sau mai mici. Astfel se explică numeroase divorţuri care au loc în societatea contemporană şi te întrebi cum, dintr-o mare iubire care uneşte "pe viaţă" doi oameni, în scurt timp nu mai rămâne nimic?

Un al doilea argument ar fi faptul că, în momentul în care renunţi voit sau obligat la cineva, îi poţi aprecia calităţile şi defectele cu obiectivitate şi să constaţi în mod raţional că sentimentul ce rămâne după despărţire poate fi: prietenie sau dispreţ.

                În concluzie, afirmaţia lui Titu Maiorescu nu numai că-şi dovedeşte valabilitatea, dar este atât de complexă, încât se subiectul este inepuizabil.


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Apartenenţa la simbolism a unui text poetic studiat:

* "Plumb" de George Bacovia

* "Lacustră" de George Bacovia

(Gabi Murea)


Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea