2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 85

Varianta 85

Subiectul I (40 de puncte)

(Mateiu I. Caragiale, "Craii de Curtea-Veche")


1. Sinonime: agale = încet, lent; a zugrăvi = a contura, a creiona; zare = orizont; cotropit = invadat, năpădit

2. Semnele de punctuaţie în enunţul: "Dar încântarea începuse: omul vorbea…": două puncte marchează explicarea cauzei care declanşează încântarea naratorului pentru povestirea personajului; punctele de suspensie sugerează reflecţia, contemplarea faţă de întâmplarea ce-i stârnise interesul.

3. Mijloace lingvistice pentru subiectivitatea textului:

- pronume la persoana I: " noastră", "-mi",

- verbe la persoana I: "plecăm"; "să visez", "plecam", "să cunoaştem"

4. Polisemia cuvântului "dulce": *Fetiţa de atunci avea un zâmbet dulce, care-ţi crea o stare de relaxare. Plăcinta cu mere nu este atât de dulce, încât să ţi se facă sete. *În post nu ai voie să mănânci nimic de dulce.

5. Imagine vizuală: "vântul toamnei spulberă troiene ruginii de frunze"; imagine olfactivă: "mireasmă florilor de oleandru se aşternea amară"

6. Tema naturii, motivul creaţiei artistice

7. Semnificaţia figurilor de stil din enunţul: "Un lung freamăt se înălţa ca o rugăciune":

- epitet antepus: "lung freamăt", fiorul, emoţia contemplării naturii;

- comparaţia "un lung freamăt ca o rugăciune" compune o imagine auditivă care exprimă ideea că splendorile naturii se înalţă până la valenţe divine

8. Însuşiri ale povestitorului:

- povestitor talentat: "stăpân pe meşteşugul de a zugrăvi cu vorba;

- înzestrat cu o mare forţă de sugestie prin cuvinte: "găsea cu uşurinţă mijlocul de a însemna şi încă într-un grai a cărui deprindere o pierduse […]. Ca în puterea unei vrăji, cu dânsul am făcut în închipuire lungi călătorii, călătorii cum nu-mi fusese dat nici să visez… omul vorbea".

9. Comentarea fragmentului: "Ca în puterea unei vrăji, cu dânsul am făcut în închipuire lungi călătorii, călătorii cum nu-mi fusese dat nici să visez… omul vorbea. Înaintea ochilor mei, aievea, se desfăşura fermecătoare trâmba de vedenii." Fragmentul ilustrează în principal harul povestitorului de a crea imagini vizuale puternic, să dea senzaţia că faci o călătorie împreună cu el, idee ilustrată cu o confesiune la persoana I, printr-o comparaţie despre vraja de care se simţea cuprins: "nu-mi fusese dat nici să visez". Imaginile artistice - vizuale, auditive, olfactive - compun tabloul naturii "fermecătoare" pe care naratorul le percepe aievea, cu închipuirea, cufundându-se într-o visare, în care este cuprins de vraja vedeniilor.

10. Caracteristici ale descrierii:

- figurile de stil predomină în text şi compun o imagine feerică a unui tablou din natură: epitete ("bogata ghirlandă", "nobile flori"), metafore ("beteala lunii pline", "puhoiul de lumini poleia noroiul"), comparaţii ("un freamăt […] ca o rugăciune")

- imagini artistice: imagine vizuală: "vântul toamnei spulberă troiene ruginii de frunze"; imagine olfactivă: "mireasmă florilor de oleandru se aşternea amară"; imagine auditivă: "un lung freamăt se înălţa ca o rugăciune"

(Ştefan Robu)


Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Text argumentativ despre raportul dintre dragoste şi creaţie: "Orice dragoste care duce la creaţie îşi dobândeşte legimitatea."(Lucian Blaga)


Sunt de acord cu afirmaţia exprimată de Lucian Blaga, aceea că "Orice dragoste care duce la creaţie îşi dobândeşte legimitatea." În susţinerea opiniei, aduc următoarele argumente:

În primul rând, atunci când cineva are o înclinaţie atât de puternică pentru muzică, dans, natură, culori etc., încât să fie dominat de pasiunea respectivă, reuşeşte să creeze un produs artistic şi să dobândească astfel "legimitatea" în acel domeniu.

Un exemplu grăitor îl constituie Mihai Eminescu, veşnic îndrăgostit de frumuseţile naturii, graţie căreia a creat numeroase poezii în care natura capătă diferite ipostaze, dar mereu în relaţie spirituală cu simţirea poetică: "Floare albastră"; "Dorinţă", "Sara pe deal". Tema naturii şi a iubirii este predominantă în lirica eminesciană şi creează emoţii unice în sufletul cititorului, care, de mai bine de un secol, îi învaţă poeziile, se bucură de fiecare dată când le aude cântate, multe dintre ele fiind memorate şi recitate.

În concluzie, aşa cum dragostea pentru natură l-a inspirat pe Mihai Eminescu şi l-a legitimat ca poet original şi genial, tot aşa oricine creează din dragoste un produs artistic are parte de recunoaştere legitimă.

(Adriana Istrate şi Florin Vasile)


Subiectul al II-lea (20 de puncte) - altă rezolvare


Text argumentativ: "Orice dragoste care duce la creaţie îşi dobândeşte legimitatea."


Sunt de acord cu afirmaţia exprimată de Lucian Blaga şi anume că "Orice dragoste care duce la creaţie îşi dobândeşte legimitatea." Orice om care are o pasiune pentru ceva face eforturi cu totul deosebite pentru a-şi împlini idealul.

Un prim argument îl constituie chiar opera lui Lucian Blaga, poetul îndrăgostit de misterele Universului, care consideră că datoria omului este de a ocroti perfecţiunea lumii, încercarea oricui de a descifra tainele mai presus de fire va duce la eşec şi la pericolul degradării omenirii. Viziunea lui Blaga despre cunoaştere este luciferică şi a plăsmuit creaţii nemuritoare, cum este poezia cu titlu de confesiune "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", însemnând că el iubeşte Universul încărcat de mistere, "căci eu iubesc/ şi ochi şi flori şi buze şi morminte". Întreaga sa operă legitimează bogăţia spirituală a poetului-filozof şi face ca dragostea cu care a creat să se răsfrângă în sufletele cititorilor săi şi să le hrănească spiritul.

În concluzie, sunt convinsă că numai prin dragoste de poate crea cu adevărat un produs emoţional prin care artistul să beneficieze de adevărata "legimitate".

(Gabriela Dobre)


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Caracterul romantic al unei poezii studiate:


* "Revedere" de Mihai Eminescu

* "Dorinţa" de Mihai Eminescu

* "Floare albastră" de Mihai Eminescu

* "Sara pe deal" de Mihai Eminescu

* "Scrisoarea I" de Mihai Eminescu

* "Luceafărul" de Mihai Eminescu

* "Odă (în metru antic)" de Mihai Eminescu


© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea